Geo Costiniu mai vrea un şpriţ

A fost comparat mereu cu Alain Delon. Dacă viaţa nu i-ar fi întors spatele, poate că acum, biografia actorului din Clanul Sicilienilor ar fi început aşa: "Alain Delon, acest Geo Costiniu al francezilor..."

Geo Costiniu
Foto: Vlad Teodorescu / Jurnalul Naţional

"Ai grijă cum mergi, să nu-l loveşti!" În faţa mea, pe partea carosabilă, o silueta îşi potriveşte paşii cu ajutorul bastonului. Grijuliu, ocolesc cât pot de mult, nu vreau să-l am pe conştiinţă chiar dacă, aşa, cu barba vraişte şi îmbrăcat sărăcăcios, pare un homeless. Suflet şi el... 

"L-ai văzut? Nu cumva e....?" Trec doar câteva secunde până când să opresc, să parchez şi să mă întorc pe jos rugându-mă în gând să nu fie el, să mă fi înşelat… 

"Mă scuzaţi, îi spun barându-i calea, sunteţi…?" "Da, eu sunt, domnul meu, sunt actorul Geo Costiniu!"  După ce facem schimb de numere de telefon stabilim să luăm legătura pentru un interviu. Câteva zile mai târziu stabileam să ne întâlnim într-o cârciumioară de cartier "Atenţie, nu la «Una mică la Georgică», e de fiţe şi e gălăgie acolo, ne vedem lângă, la «Covorul Verde», e la câţiva metri depărtare, acolo o să stăm liniştiţi". 

Denumirea nu m-a şocat, în fond, nenumăraţi mari actori frecventau ("defunctul") restaurant Şarpele Roşu.. Doar ora, respectiv 8:30 dimineaţa, m-a făcut să cred că am înţeles greşit. Abia când l-am văzut la o masă mi-am dat seama că m-am înşelat şi de data aceasta în ceea ce îl priveşte şi că maestrul este cu adevărat şi fascinant şi surprinzător în egală măsură.

Ce aţi făcut în ultimul timp maestre? Publicul aproape că v-a dat dispărut…

Nu-i chiar aşa, joc în Marchizul de Sade la Odeon, însă am ajuns aproape întâmplător în distribuţia asta din cauza îmbolnăvirii unui coleg. În afară de asta, mai nimic. M-am ocupat, în ultimii trei ani, cu fel de fel de... accidente. Am avut mâna fracturată. Abia ce m-am făcut bine şi am avut alt necaz, fractură de cap umeral! Băgată proteză metalică în umăr. Am reuşit să recuperez şi când am zis că am scăpat, hop!, fractură de şold…

Să facem puţină istorie. Aţi terminat Institutul de Teatru şi Film în 1973 şi aţi fost luat imediat la Teatrul Naţional din Iaşi. Eraţi deja nu numai o vedetă dar şi un idol al femeilor. Cum aţi profitat de această stare de fapt?

Au profitat partenerele mele de viaţă! De statutul de vedetă… mint! Am profitat! Dacă nu erau ouă la alimentara mie-mi dădeau câte un carton pe sub tejghea, dacă nu era unt, se găsea vreo domnişoară vânzătoare care să-mi dea unul-două pachete peste rând…

Aţi fost însurat de cinci ori, aveţi o experientă impresionantă… Care e definiţia dragostei?

E un fel de loz în plic! Poate să fie câştigător şi să rămâi cu prima. Poate să fie necâştigător şi atunci mai tragi o dată şi încă o dată şi încă…

Apropo, vă opriţi la cinci?

Da, cred că este suficient. Nu intru în concurenţă cu nimeni. Liz Taylor mă bate de mă zvântă în materie de căsătorii. A avut opt sau şapte.

Da, dar s-a recăsătorit de mai multe ori cu Richard Burton, se pune?

Şi eu am avut un repetir cu una dintre neveste. Am divorţat şi se pare că ne-am înţeles mai bine aşa… până am făcut greşeala să ne recăsătorim.

Se zvonea pe holurile judecătoriei unde aţi avut divorţurile că aţi rămas chiar cu un iaht de la una dintre neveste.

Nici pomeneală, e folclor, lăutărească judecătorească!

Ce greşeli pe care le-aţi făcut în viaţă le-aţi mai repeta?

Nu regret absolut nimic din ceea ce am făcut. Am făcut şi prostii, am făcut şi lucruri bune şi mai puţin bune. Dar de regretat nu regret absolut nimic. Le-am făcut crezând în ele.

Care dintre faptele bune nu le-aţi mai repeta pentru nimic în lume?

Nu aş mai face acte de caritate întru înzestrarea doamnelor care au bântuit în viaţa mea. Altfel, faptele bune le-aş tot face încă o dată şi încă o dată.

Dacă aţi spune seara Înger, îngeraşul meu, care ar fi lista de cereri?

În primul rând să-mi dea mintea de pe urmă, deşi la 61 de ani se presupune că am cam ajuns la mintea aia. Altceva? Să cadă Guvernul Boc! Dar nu cred că se ocupă îngeraşul cu asta. Şi îmi doresc să duc un trai decent, ceea ce acum nu se întâmplă.

Aţi prins cu siguranţă vremuri mult mai bune. Cui şi ce aveţi a reproşa pentru situaţia în care vă găsiţi acum?

Eu ştiu…?

Dintr-un rol la Odeon nu câştigaţi marea cu sarea. Pensie nu aveţi fiindcă mai sunt patru ani până la 65. Alte angajamente aţi avut de curând?

A existat "O lacrimă de râs", o dramatizare făcută de mine după un text de Aldaio Nicol şi Paul Ioachim, dar s-a jucat doar de vreo două ori în Bucureşti, de câteva ori prin ţară, şi de peste 25 de ori în Budapesta, Roma, Venetia, Paris, pentru comunităţile româneşti.

Aveţi o situatie, să-i spunem, nu chiar de invidiat. Dacă ar fi să obţineti ajutor de la cineva, în ce ar consta el şi de la cine ar trebui să vină?

Sunt mulţi cei care îmi spun "mai bagă-te şi tu în faţă, mai bagă-te şi tu în seamă", dar eu nu pot să mă bag pe gâtul oamenilor. Am totuşi un anumit box office şi aştept eu să fiu chemat...

Poate că vă trebuie un agent, un impresar…

Poate că da. Până acum am fost propriul meu agent. Dar am obosit. În special de a face rost de sponsorizări pentru diverse spectacole, emisiuni de televiziune. Ştiţi cum e? Pentru o sponsorizare trebuie să alergi la 20 de potenţiali sponsori. Din ăştia cinci îţi promit şi unul se ţine de cuvânt până la urmă. Şi acesta e scenariul optimist. Din păcate, sponsorizarea la ora actuală înseamnă mână întinsă. Milă şi pomană. Oboseşti la un moment dat, nu-ţi mai arde...

Aţi avut surprize neplăcute din partea prietenilor? V-a întors cineva spatele acum că aveţi nevoie de ajutor?

Da! S-a întâmplat şi, asta e, a trecut. Prefer sa ţin pentru mine numele acestor "binefăcători".

Haideţi să punem şi întrebarea aceea clasică de final. Ce vă doriţi de la viaţă domnule Geo Costiniu?

Încă un şpriţ! 

Aproape în fiecare zi, programul maestrului cuprinde o escală la unul dintre micile restaurante de cartier cu care este vecin. Nu bea tării, indiferent de anotimp, raţia este un şpriţ lung, de vară, la fiecare oră de stat în local. Interesant este faptul că, deşi este cunoscut de toţi patronii de local din zonă, plăteşte după fiecare pahar, ca la "împinge tava". "E posibil să îmi mai vină să plec, aşa, brusc, şi atunci nu vreau ca cineva să spună ca am băut fără să plătesc"

Cu siguranţă, ceea ce ar fi şocat pe oricine l-ar fi întâlnit de curând pe maestrul Costiniu ar fi fost barba mare şi crescută în dezordine, "podoabă" care l-a făcut aproape de nerecunoscut. "Trebuie să spun că zilele astea am de dat o probă pentru o casă de filme din Berlin, spune Geo Costiniu, proaspăt bărbierit la momentul interviului, şi au vrut neaparat un personaj cu barbă. Şi, ca să fiu sincer, nici nu-mi place să mă rad..." Cu siguranţă, adevărul se găseşte undeva la mijloc.

Am fost curios să ştiu dacă s-a întâlnit vreodată cu actorul cu care este comparat mereu, cu Alain Delon. "Da, m-am întâlnit cu el o singură dată la Paris, la începutul anilor '90. Mă aflam cu teatrul într-un turneu şi m-am gândit să îl invit pe Jean Paul Belmondo – cu care filmasem în România o coproducţie franco-română în care eu eram … calu' şi el actorul – la un dineu oferit de ambasadă la Centrul Cultural Român. Culmea, a venit însoţit de Alain Delon! Ţin minte doar că m-au dezamăgit strângerea lui de mână, cam muieratică după părerea mea, şi faptul că, spre deosebire de Jean Paul care s-a băgat imediat în fasolea bătută şi-n paharele de zaibăr, a gustat, ţuguindu-şi buzele, un strop de şampanie. După care s-a făcut nevăzut".

"Cum am ajuns actor când tata voia să mă facă arhitect şi mama doctor? Simplu, am fost remarcat pe când aveam 8 ani la o serbare şcolară şi dus, pur şi simplu pe sus, la televiziune, la o emisiune-concurs de ghicitori. Astfel că prima replică serioasă din viaţa mea a fost "Are două roţi şi-o şa/Ghici ghicitoarea mea", iar prima parteneră de şcenă, regretata Vasilica Tastaman, cea care trebuia să nimerească, sau nu, răspunsurile la şarade. De atunci, când cineva avea nevoie de un copil în spectacol, hopa Costiniu! Astfel am fost pe scenă – căci de jucat nu pot să spun – cu maeştrii Carboreanu şi Ciubotaraşu la 10 ani

S-a născut pe 23 aprilie 1950 în Bucureşti şi este absolvent IATC, promoţia 1973, avîndu-i ca profesori pe Dem Rădulescu şi pe Octavian Cotescu. Debutează la Teatrul Bulandra încă din timpul facultăţii şi crede că adevăratul impuls în meserie l-a primit de la maestrul Liviu Ciulei. Este repartizat la Teatrul Naţional din Iaşi al cărui director, Teofil Vîlcu, îi spune că nu-i va da voie să plece decât la un teatru important din Bucureşti. Dă proba şi reuşeşte la Teatrul Giuleşti (azi "Odeon"), loc unde îşi desfăşoară, atâta cât e, şi astăzi activitatea. A jucat Shakespeare, Eftimiu, Sorbu, Wright... În cinematografie debutează cu filmul "Paraşutiştii" (1972), dar lovitura o dă cu "Septembrie" alături de Anda Onesa, cinci ani mai târziu. A fost ziarist "cu legitimaţie" pentru două zile fiindcă ziarul care îl angajase s-a închis. Urăşte cu sinceritate "şuşele şi telenovelele" şi are întreţinerea plătită la zi. Conform Guvernului Boc mai are încă patru ani până la pensie.

ARTICOL PRELUAT din JURNALUL NATIONAL.

Relansare de vis: De ce trag clopotele, Mitică

Pelicula "De trag clopotele, Mitică", de Lucian Pintilie, va fi proiectată, în copie restaurată, în cadrul Festivalului Internaţional de Film Bucureşti 2011 - Bucharest IFF, în prezenţa actorilor Victor Rebengiuc şi Mariana Mihuţ, potrivit Danei Dimitriu - Chelba, iniţiator al evenimentului. 

După proiecţia filmului, va fi organizată o sesiune de întrebări şi răspunsuri. De asemenea, actriţa Mariana Mihuţ va primi un premiu de excelenţă la finalul festivalului.

În ceea ce priveşte ediţia din 2011 a festivalului, Dana Dimitriu-Chelba a declarat că organizatorii au reuşit să aducă cele mai bune filme ale anului. "Am reuşit să aducem cele mai bune filme ale anului. Suntem mândri de acestă selecţie făcută de Andrei (Creţulescu n.r.)", a spus ea. Printre aceste filme se numără "Somewhere", cel mai recent lungmetraj al regizoarei Sofia Coppola, premiat cu Leul de Aur la ediţia din 2010 a Festivalului de la Veneţia, "Cirkus Columbia", al regizorului Danis Tanovic, care va deschide cea de-a şaptea ediţie a festivalului, şi "Nader and Simin: A Separation", semnat de iranianul Asghar Farhadi, premiat cu Ursul de Aur la Berlinala 2011.

Pe de altă parte, Codruţa Creţulescu, coordonator al festivalului, a declarat că, la ediţia de anul acesta, organizatorii s-au străduit să rectifice o greşeală de care publicul s-a plâns în anii precedenţi, prin includerea de reluări, astfel încât să nu se mai suprapună două proiecţii şi cinefilii să poată vedea absolut toate filmele din festival. "Cu excepţia a trei sau patru filme, cred că chiar trei, care sunt aici pentru o singură zi, pentru o singură proiecţie şi apoi pleacă la alte festivaluri, restul au reluări", a declarat Creţulescu.

Invitaţii speciali ai festivalului sunt regizorii Danis Tanovic şi Andrei Koncealovski. Danis Tanovic va fi prezent la gala de deschidere a Bucharest IFF cu cel mai recent film al său, "Cirkus Columbia", îndelung aplaudat în secţiunea Giornate degli autori a Festivalului de la Veneţia 2010. Tanovic a debutat în urmă cu 10 ani cu "No Man's Land", distins cu premiul Oscar pentru cel mai bun film străin. După un scurt periplu internaţional, perioadă în care a realizat filmele "Infernul/ L'Enfer" (cu Emmanuelle Béart, pe un scenariu de Krzysztof Kieslowski) şi "Triage" (cu Paz Vega şi Colin Farrell), "Cirkus Columbia", filmul care deschide a şaptea a ediţie a Bucharest IFF, marchează întoarcerea regizorului în peisajul balcanic, atât în ceea ce priveşte povestea - viaţa unei familii în pragul războiului din fosta Iugoslavie -, cât şi protagoniştii - Miki Manojlovic şi Mira Furlan.

Pe de altă parte, şi Andrei Koncealovski va fi prezent pentru trei zile la Bucureşti. Cele trei zile ale vizitei sale vor fi dedicate studenţilor, cinefililor şi mass-media. Pe 16 aprilie, în incinta Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică "I. L.Caragiale" (UNATC), începând cu ora 11.30, Koncealovski va susţine o conferintă de presă, urmată de masterclass-ul "Life and Its Reflections". În aceeaşi zi, reprezentanţii UNATC îi vor decerna titlul de Doctor Honoris Causa. Andrei Koncealovski va veni la Bucureşti împreună cu soţia sa, actriţa Yuliya Visotskaia, protagonista celor mai recente două filme ale sale, "Dom Durakov" şi "Glyanets". Regizorul va prezenta la Festivalului Internaţional de Film Bucureşti 2011 peliculele "Unchiul Vania" şi "Siberiada".

"Somewhere", cel mai recent lungmetraj al Sofiei Coppola, va încheia Festivalul Internaţional de Film Bucureşti şi va avea o singură proiecţie.

Cea de-a şaptea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti are loc în perioada 11 - 17 aprilie, la Cinema Studio, Noul Cinematograf al Regizorului Român şi Sala Elvira Popescu.

Filmele "Winter's Bone" şi "Exit Through the Gift Shop" se numără printre peliculele din competiţia Festivalului Internaţional de Film Bucureşti, alături de "Abel" - debutul în regie al actorului mexican Diego Luna, "Animal Kingdom" - primul film al australianului David Michod, "Beyond" - debutul în regie al celebrei actriţe Pernilla August, "Four Lions" - primul film de cinema al britanicului Chris Morris şi "Meek's Cutoff" - regizat de Kelly Reichardt.

Juriul din acest an al Festivalului Internaţional de Film Bucureşti este compus din cineastul român Radu Gabrea (preşedinte), Necati Sonmez, documentarist, Umberto Rossi, critic de film şi cercetător, director al website-ului cinemaeteatro.com, şi Marian Crişan, regizor premiat cu Palme d'Or pentru scurtmetrajul "Megatron" (2008).

Pe lângă juriul oficial, anul acesta, pentru prima dată în cei şapte ani de la lansare, festivalul va avea şi un juriu al criticii, compus din Manuela Cernat, Cristina Corciovescu şi Dana Duma, membre FIPRESCI.

Bucharest IFF, iniţiat şi coordonat de Dana Dimitriu-Chelba, este unicul festival competitiv din Bucureşti destinat exclusiv lungmetrajelor şi promite să-şi respecte standardul înalt fixat în ediţiile precedente, când a lansat titluri ca "Lust, Caution", de Ang Lee, "Eldorado", Bouli Lanners, "Tokyo!", Michel Gondry, Leos Carax & Bong Joon-ho, "A Serious Man", de Joel şi Ethan Coen, "Thirst", de Park Chan-wook, "Un om singur/ A Single Man", de Tom Ford, şi filmele româneşti "Cea mai fericită fată din lume", de Radu Jude, şi "Portretul luptătorului la tinereţe", de Constantin Popescu.

Poftiţi la Nottara !

„Cui i-e frica de Virginia Woolf?” de Edward Albee

- din aprilie la Teatrul Nottara

 „Adevar sau iluzie – chiar conteaza?” - Edward Albee

Spectacolul „Cui i-e frica de Virginia Woolf?” de Edward Albee, semnat de Mariana Camarasan si Alexandra Penciuc, revine in peisajul teatral bucurestean, la Teatrul Nottara. Productia, dublu nominalizata la Premiile UNITER in 2009 (cel mai bun debut – Florina Gleznea si Ionut Grama), se va juca pentru prima data la sala George Constantin a Teatrului Nottara pe 18 aprilie 2011.

„Cui i-e frica de Virginia Woolf?”este una dintre cele mai tulburatoare povesti de iubire ascunsa sub masca unei relatii disfunctionale. George, profesorul ratat de la catedra de istorie si Martha, sotia lui si fiica sefului universitatii, se intorc acasa dupa o petrecere. Dar noaptea abia incepe, iar publicul devine prizonier in casa celor doi si martorul unui sir de jocuri si glume, in care demonii vor iesi la lumina. Pentru ca Martha i-a invitat la ei acasa pe noii veniti in orasul universitar, blondul Nick si naiva lui sotie, Honey.

Ceea ce urmeaza va demonstra ca nimic nu e mai amuzant si mai irezistibil decat cruzimea si ca adevarul si iluzia pot spune uneori aceeasi poveste.

Productia, adusa din nou in atentia publicului pe scena salii George Constantin a Teatrului Nottara, prilejuieste reintalnirea spectatorilor bucuresteni cu cea mai tanara distributie care a interpretat vreodata acest text pe o scena profesionista:  Florina Gleznea (Martha) si IonutGrama (George) joaca rolurile cuplului de varsta mijlocie. Celor doi li se alatura Sinziana Nicola (Honey) si Emil Mandanac (Nick). Regia si scenografia sunt semnate de Mariana Camarasan si Alexandra Penciuc, cunoscute publicului pentru spectacolele „Iadul este amintirea fara puterea de a mai schimba ceva”, la Teatrul Odeon, si „Amalia respira adanc” la Teatrul Act – cel din urma aducandu-i Cristinei Casian premiul UNITER pentru debut in 2008.

Inedita va fi, nu in ultimul rand, reintalnirea cu varianta noua, savuroasa si necenzurata a textului. In Romania, traducerea realizata de Ionut Grama a devenit, prin acest spectacol, traducerea nationala autorizata. Astfel, acest text, devenit celebru la momentul aparitiei lui pentru demitizarea ideii de familie si de succes, ne vorbeste azi in mod zguduitor despre refugiul in iluzie si frica de adevar.

Distributia

Martha – FLORINA GLEZNEA

George – IONUT GRAMA

Honey – SINZIANA NICOLA

Nick – EMIL MANDANAC

Un spectacol de  

MARIANA CAMARASAN si ALEXANDRA PENCIUC

Director de proiect

IOANA MOLDOVAN

Cazul Ion Besoiu: reacţia maestrului Rebengiuc

Actorul Victor Rebengiuc a declarat, miercuri, 6 aprilie, pentru MEDIAFAX că nu îl surprinde decizia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) potrivit căreia Ion Besoiu a colaborat cu fosta Securitate şi că este convins că şi alţi oameni din teatru sunt în această situaţie.

"Nu am nicio surprindere în faţa acestei descoperiri epocale", a spus Rebengiuc, menţionând că era de aşteptat din moment ce Ion Besoiu a avut o funcţie oficială, ca director al Teatrului Bulandra din Bucureşti.

"Sunt convins că sunt în continuare oameni în teatru în această situaţie (...). Mai sunt alţii care erau prieteni cu generali, mergeau cu ei la partide de vânătoare", a mai spus Rebengiuc.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi a actorului Ion Besoiu.

Surse din CNSAS au declarat că Direcţia de investigaţie a constatat că Ion Besoiu a fost colaborator al fostei Securităţi.

Decizia de colaborare în cazul lui Ion Besoiu a fost dată în luna martie, iar dosarul în care CNSAS cere constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a actorului a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în 4 aprilie. 

Primul termen în procesul dintre CNSAS şi Ion Besoiu a fost fixat de instanţă pentru 12 septembrie.

Ion Besoiu îl turna la Securitate pe Ion Caramitru ?

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate că actorul Ion Besoiu a fost colaborator al securităţii. 

Directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, actorul Ion Caramitru, a evitat să comenteze informaţia potrivit căreia colegul său de breaslă Ion Besoiu ar fi fost colaborator al Securităţii, după cum susţine Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

"Lăsaţi-mă să rumeg vestea", a declarat Caramitru, pentru Realitatea.net.

Un alt actor de top, Mircea Diaconu, a comentat evaziv vestea legată de colaborarea lui Besoiu cu Securitatea. "Suntem o lume mică. Şi într-adevăr noi le ştim pe ale noastre", a spus directorul Teatrului Nottara.

CNSAS cere Curţii de Apel Bucureşti, printr-o acţiune depusă luni, să constate că actorul Ion Besoiu a colaborat cu fosta Securitate, primul termen al procesului fiind stabilit pentru data de 12 septembrie.

Potrivit postului citat, în acţiunea CNSAS depusă la Curtea de Apel Bucureşti se arată că Besoiu ar fi colaborat cu fosta Securitate între anii 1980-1985, dar şi din 1988 până în 1989, sub numele conspirativ "Bogdan", şi ar fi dat informaţii depre colegi de-ai săi de la Teatrul Bulandra.

Mai mult, se arată în acţiune, în schimbul unor informaţii despre Ion Caramitru sau Liviu Ciulei, Besoiu primea de la Securitate câteva sute de lei. De altfel, actorul ar fi primit în total 1.531 de lei de la ofiţerii de Securitate, în mai multe rate. Printre cei despre care Besoiu ar fi dat informaţii ofiţerilor de Securitate se numără şi scriitorul Dinu Săraru, Gina Patriche şi istoricul de artă Răzvan Teodorescu.

Totodată, Ion Besoiu frecventa şi ambasada Statelor Unite ale Americii şi a Franţei, dând informaţii ofiţerilor de Securitate şi despre diplomaţi străini. De altfel, potrivit acţiunii, fostul director al Teatrului Bulandra ar fi fost recrutat de Securitate "pentru elucidarea interesului manifestat de diplomaţi" americani şi fracenzi.

Ioan Besoiu a declarat, contactat de Realitatea TV, că, pe vremea când era director al Teatrului Bulandra, "venea un ofiţer care se ocupa de teatru şi eu cum mergeam la ambasade, în special la Ambasada SUA, venea un ofiţer care mă întreba (...) m-a şi botezat cu un nume-Bogdan, habar nu aveam. Păi pe vremea aia trebuia să dai relaţii". 

Articol preluat din ROMÂNIA LIBERĂ.

Amza Pellea primeşte postum o stea pe Walk of Fame

Amza Pellea va primi postum o stea pe Walk of Fame - spaţiul bucureştean dedicat marilor valori ale filmului şi scenei româneşti -, joi, la 80 de ani de la naşterea legendarului actor, informează iniţiatorii proiectului. 

Evenimentul va avea loc de la ora 13.00, pe Walk of Fame, un spaţiu dedicat valorilor artistice ale filmului şi teatrului româneşti, situat în Piaţa Timpului, aflată în vecinătatea magazinului Cocor şi a centrului istoric al Capitalei. Acest spaţiu a fost inaugurat de Teatrul Metropolis în colaborare cu Asociaţia de Turism a Municipiului Bucureşti şi magazinul Cocor.

Înaintea lui Amza Pellea, au mai primit această distincţie Florin Piersic, în ianuarie, Victor Rebengiuc, în februarie, şi Radu Beligan, în martie.

Steaua va fi dezvelită de fiica sa, actriţa Oana Pellea, în prezenţa primarului oraşului Băileşti, judeţul Dolj - locul de naştere al maestrului.

Amza Pellea a fost unul dintre cei mai importanţi actori români de teatru şi film. A absolvit cursurile Colegiului Naţional Carol I din Craiova, după care a jucat pe scenele Teatrului Naţional din Craiova, Teatrului Mic, Teatrului Nottara, Teatrului de Comedie şi Teatrului Naţional din Bucureşti, unde s-a impus ca unul dintre cei mai talentaţi actori români. Totodată, el a fost profesor la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică.

Printre personajele create de el se numără Brettschneider ("Svejk în al doilea război mondial", de Bertoldt Brecht, 1962), Subcomisarul ("Capul de răţoi" de G. Ciprian, 1966), Platonov ("Un Hamlet de provincie" de A.P. Cehov, 1967), Hickok ("Buffalo Bill şi indienii" de A. Kopit, 1973), Vlad Ţepeş ("A treia ţeapă" de Marin Sorescu, 1979) etc. Personajele interpretate de Amza Pellea sunt de factură variată, de la cele istorice - Vlădica Hariton din "Tudor din Vladimiri" de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din "Croitorii cei mari din Valahia", rolurile din filmele "Tudor" (1963), "Răscoala" (1966), "Haiducii" (1966), "Dacii" (1967), "Columna" (1968), "Mihai Viteazul" (1971) - la cele contemporane - Manole din "Somnoroasa aventură" de T. Mazilu - şi cele din repertoriul clasic universal - Horaţiu din "Hamlet", Platonov din "Un Hamlet de provincie" de Cehov.

Poate unele dintre cele mai celebre roluri ale sale sunt Mihai Viteazul, dar şi Nea Marin, binecunoscutul personaj de factură populară, care i-a pus în valoare atât de bine disponibilităţile pentru comedie, din "Nea Mărin, miliardar" (1979), de Sergiu Nicolaescu.

De-a lungul carierei sale a câştigat numeroase premii, precum cel pentru interpretare masculină primit în 1977 la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova, pentru rolul din filmul "Osânda".

Amza Pellea a murit pe 12 decembrie 1983, la Bucureşti, la vârsta de 52 de ani, speculaţiile asupra morţii sale fiind multiple, însă nedemonstrate. Una dintre aceste ipoteze vehiculate indică drept posibilă cauză a morţii un cancer pulmonar provocat de fumat. Actorul a fost înmormântat la cimitirul Bellu din Capitală.

În ce investeşte CNC ?

Proiectul "Evadarea", în regia lui Andrei Gruzsniczki, înscris la categoria ficţiune lungmetraj, a obţinut cea mai mare finanţare - 1.489.109 lei - la a doua sesiune a concursului organizat pe anul 2010 de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), informează site-ul instituţiei.

"Evadarea" - un proiect al Icon Production, pe un scenariu semnat de Andrei Gruzsniczki, Mircea Stăiculescu şi Vlad Lazăr - a obţinut un punctaj total de 57,05 la concursul CNC.

Pe locul al doilea în clasamentul finanţărilor s-a situat proiectul "Domnul de la curte", în regia lui Corneliu Gheorghiţă, care a obţinut 1.340.795 de lei. Filmul este produs de Ro De Film, scenariul fiind semnat de Corneliu Gheorghiţă şi Jean Samoullan.

Pe locul al treilea în topul creditelor alocate la secţiunea ficţiune lungmetraj s-a situat proiectul "Poziţia copilului", în regia lui Călin Netzer, pe un scenariu de Răzvan Rădulescu. Proiectul, produs de Hai-Hui Entertainment, a obţinut o sumă de 1.082.112 lei la această sesiune de concurs a CNC.

Finanţări de la CNC au mai obţinut şi proiectele "Noaptea vine în India" (o coproducţie Strada Film), regia Chema Rodriguez, pe un scenariu semnat de Chema Rodriguez şi Cătălin Mitulescu, care a primit 783.547 de lei, şi "By pass" (Abis Studio), în regia lui Napoleon Helmis, pe un scenariu de Alin Ludu Dumbravă şi Dan Sorin Stăiculescu (727.325 de lei).

Totodată, casa de producţie Mandragora Movies a primit două finanţări de la CNC pentru două coproducţii - "Diaz" şi "Itaker".

Astfel, o sumă de 42.500 de lei a fost obţinută de proiectul "Diaz", în regia lui Bobby Păunescu, pe un scenariu semnat de Daniele Vicari şi Laura Paolucci. Acest proiect a avut cel mai mare punctaj dintre cele finanţate de CNC la sesiunea ficţiune lungmetraj, respectiv 70,50 de puncte, obţinând de la CNC creditul pe care l-a solicitat, respectiv 42.500 de lei. Totodată, un credit de 34.512 lei a fost acordat proiectului "Itaker", în regia lui Toni Trupia, pe un scenariu de Toni Trupia, Michele Placido şi Leonardo Marini.

La secţiunea ficţiune lungmetraj debut au primit credite de la CNC proiectele: "America, venim!" (Libra Film), în regia lui Răzvan Săvescu - 700.000 de lei, "Breaking news" (Libra Film), în regia Iuliei Rugină - 500.000 de lei şi "365 de revelioane" (o coproducţie Hi Film Productions), de Paul Negoescu - 500.000 de lei.

Categoria ficţiune scurtmetraj a adus finanţări pentru proiectele: "Dopul scuză mijloacele" (Gef Art Film), în regia lui Mihai Ionescu - 456.629 de lei, "Telefon în Italia" (Ro De Film), de Cătălin Apostol - 134.876 de lei şi "Solitudes" (Strada Film), de Liova Jedlicki - 108.495 de lei.

Proiectele de lungmetraj şi scurtmetraj documentar finanţate la această sesiune de către CNC sunt: "Crulic - drumul spre dincolo", o coproducţie Aparte Film, în regia Ancăi Damian (337.212 lei), "Din România spre Sion" (Libra Film), în regia Oanei Giurgiu (300.000 de lei), "Exploratorul" (Fundaţia Arte Vizuale), în regia lui Gabor Xantus (246.128 de lei), şi "Peţitorul/ Matchmaker" (o coproducţie Sub-Cult-Ura), regia Nebojsa Slijepcevic, pe un scenariu semnat de Florin Iepan (116.660 de lei).

Secţiunea lungmetraj şi scurtmetraj animaţie a avut câştigătoare proiectele: "Trenul" (Imagina), de Tatiana Apahidean (390.448 de lei), "Cosmos dus-întors" (N-Graphix), de Matei Branea - 325.420 de lei, "Skugos" (Mobra Film), de Iulia Rugină - 202.010 lei şi "Desprinderi" (N-Graphix), de Mădălina Sauca - 82.122 de lei.

Pe de altă parte, la categoria dezvoltare lungmetraj ficţiune şi documentar au primit finanţări proiectele: "Again and again" (Temple Film), pe un scenariu de Lucian Trif şi Tudor Voican, regizorul nefiind încă stabilit, "Apropierea" (Libra Film), în regia lui Tudor Giurgiu, şi "Profesoara de franceză" (Strada Film), în regia lui Radu Dragomir. Fiecare dintre aceste proiecte a primit câte 30.224 de lei.

Centrul Naţional al Cinematografiei a anunţat, pe 21 decembrie 2010, că va organiza un nou concurs de proiecte, cu un buget de 10 milioane de lei. În mod concret, o sumă de 5,5 milioane de lei a fost alocată pentru proiectele de lungmetraj ficţiune, în timp ce secţiunea debut a primit 1,7 milioane de lei. Secţiunile animaţie şi documentar au primit câte 1 milion de lei, în timp ce proiectelor de scurtmetraj le-a revenit o sumă totală de 700.000 de lei.

Valoarea maximă a creditului direct pe care l-a putut obţine un producător pentru proiectele declarate câştigătoare la această sesiune de selecţie a fost de 15% (1.500.000 lei) din creditul direct alocat pentru producţie.

Comisia de selecţie a proiectelor cinematografice pentru secţiunea filme de ficţiune de lung şi scurtmetraj, producţie şi dezvoltare de proiecte a fost compusă din: Irina Margareta Nistor - critic, Constantin Chelba - cineast, Florin Mihăilescu - director de imagine, profesor universitar, Copel Moscu - regizor, profesor universitar şi Mihai Orăsanu - producător, profesor universitar.

Comisia pentru film documentar, producţie şi dezvoltare de proiecte a fost formată din Manuela Cernat - critic, profesor universitar, Sorin Botoşeneanu - director de imagine, profesor universitar şi Andrei Ujică - regizor, iar comisia de animaţie a fost formată din Viorica Bucur - critic, profesor universitar, Constantin Păun - regizor şi Radu Igosag - regizor, profesor universitar. 

În anul 2010, CNC a mai organizat o sesiune de finanţare a proiectelor cinematografice. Suma totală alocată atunci a fost de 9,8 milioane de lei. Rezultatele primului concurs de proiecte din 2010 au fost anunţate în luna august a aceluiaşi an, cea mai mare finanţare (1.635.000 de lei) fiind obţinută de proiectul "Despre oameni şi melci", de Tudor Giurgiu, înscris la categoria ficţiune lungmetraj.

Aida, omagiu Luciei Bercescu la ONB

Spectacolele "Aida", dedicat memoriei sopranei Lucia Bercescu, şi "La Bohème", cu Celia Costea în rolul Mimi, vor fi prezentate vineri şi, respectiv, duminică seară pe scena Operei Naţionale Bucureşti (ONB), informează instituţia.

Vineri, de la ora 18.30, reprezentaţia cu mult-îndrăgitul titlu verdian "Aida" va fi dedicată memoriei sopranei Lucia Bercescu (1911 - 1995), personalitate a artei lirice româneşti care şi-a construit o carieră internaţională impresionantă, fiind considerată una dintre cele mai mari voci de operă din lume din ultima jumătate a secolului al XX-lea. Anul 2011 marchează împlinirea unui secol de la naşterea artistei.

Lucia Bercescu 

Povestea de dragoste între tânărul general egiptean Radames şi prinţesa etiopiană Aida va prinde viaţă graţie unei distribuţii de valoare: Silvia Sorina Munteanu, Efe Kislali - artist invitat, Liliana Mattei Ciucă - artist invitat, Marius Boloş, Eugen Secobeanu, Horia Sandu, Valentin Racoveanu, Dorina Cheşei şi soliştii de balet Mădălina Slăteanu, Magdalena Rădulescu, Alin Gheorghiu. Corul este pregătit de maestrul Stelian Olariu, întreaga reprezentaţie desfăşurându-se sub bagheta dirijorului Iurie Florea. 

Lucia Bercescu a început să studieze muzica la vârsta de 17 ani, urmând drumul deschis de sora sa mai mare, Olga, soprana lirică ce fusese numită de un juriu condus chiar de George Enescu "cea mai frumoasă voce a României". Lucia Bercescu a debutat pe scena Operei Române din Bucureşti în 1939, în rolul Margaretei din "Faust" (Charles Gounod), apariţia ei fiind observată şi aclamată atât de publicul larg, cât şi de critica de specialitate. În 1942 a fost remarcată la Viena, în urma participării la un concurs de canto, alături de alte 15 soprane din întreaga lume, şi a fost angajată la Volksoper, unde a debutat cu rolul titular din "Aida" (Giuseppe Verdi). Cariera sa a însemnat un permanent periplu între Bucureşti şi cele mai mari scene lirice ale lumii, a dat viaţă tuturor rolurilor importante, înregistrând mereu succese răsunătoare. În 1951 a traversat oceanul cucerind şi publicul din Statele Unite, unde a fost angajată la New York City Opera şi la teatrul liric din Philadelphia, efectuând apoi turnee şi în America Latină, în Guatemala, San Salvador, Porto Rico şi Mexico. Printre dirijorii sub bagheta cărora a cântat se numără şi George Enescu şi Ionel Perlea.

Duminică, de la ora 19.00, spectatorii sunt invitaţi să petreacă la ONB o altă seară specială. De această dată, celebra creaţie semnată de Giacomo Puccini "La Bohème" îi va purta pe iubitorii de operă în Parisul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea, în Cartierul Latin în care viaţa boemă, romantismul şi visarea se îmbinau cu sărăcia. Reprezentaţia se va bucura de prezenţa la Bucureşti a sopranei Celia Costea (în rolul lui Mimi), alături de aceasta evoluând artiştii ONB Marius Manea, Dorina Cheşei, Ionuţ Pascu, Vasile Chişiu, Horia Sandu, Paul Basacopol, Ştefan Schuller, Adrian Ionescu şi Constantin Negru. Corul este coordonat de maestrul Stelian Olariu, corul de copiii a fost pregătit de Vasile Corjos, iar întregul spectacol se va desfăşura sub conducerea muzicală a dirijorului Vlad Conta.

Celia Costea este absolventă a Universităţii de Muzică din Bucureşti, urmând apoi o serie de cursuri de perfecţionare cu mari nume ale artei lirice precum Marina Krilovici, Eugenia Moldoveanu, Ileana Cotrubaş. A fost remarcată de specialiştii din afara graniţelor României, ca urmare a importantelor distincţii obţinute la competiţii lirice din străinătate: premiul I la Concursul Internaţional "Valsesia Musica" - Italia - 2004, premiul I şi cel al publicului la Concursul Internaţional de Canto "Francisco Vinas" - Spania 2003, aceleaşi distincţii fiindu-i acordate şi la competiţia internaţională de canto organizată la Beijing în 2002. Printre rolurile interpretate deja se numără: "Le Nozze di Figaro" - Contesa, "Don Giovanni" - Donna Elvira (Wolfgang Amadeus Mozart), "Carmen" - Micaela (Georges Bizet), "Turandot" - Liu, "La Bohème" - Mimi, "Tosca" - Floria Tosca (Giacomo Puccini), "Il Trovatore" - Leonora, "Otello" - Desdemona (Giuseppe Verdi), "Oedip" - Antigona (George Enescu). Printre marile scene pe care a fost aplaudată se află Opera de Stat din Viena, Royal Opera House - Covent Garden, teatrele lirice din Marsilia, Toulouse, Praga, Atena.

Faye Dunaway, imaginea Festivalului de Film de la Cannes din 2011

Actriţa americană Faye Dunaway, fotografiată în 1970 de cineastul newyorkez Jerry Schatzberg, a fost desemnată imaginea celei de-a 64-a ediţii a Festivalului de Film de la Cannes, al cărui afiş oficial a fost dezvăluit luni de organizatorii evenimentului, informează AFP.

"Un model de sofisticare şi de graţie care sfidează timpul, ea întruchipează visul unui stil de cinematografie pe care Festivalul de la Cannes doreşte să îl întreţină", au explicat organizatorii într-un comunicat.

Realizată în alb şi negru, fotografia de pe afişul festivalului o prezintă pe Faye Dunaway aşezată într-un trapez în timp ce se leagănă, purtând o rochie neagră şi o pereche de balerini.

Jerry Schatzberg, premiat cu Palme d'Or în 1973, pentru "Scarecrow", şi-a început cariera ca fotograf şi s-a făcut remarcat foarte repede, graţie unei serii de clişee cu Bob Dylan, realizată în anii '60. 

El a realizat şi portretul cantautorului american postat pe coperta albumului acestuia, "Blonde on Blonde".

Schatzberg s-a orientat către cinematografie la începutul anilor '70, odată cu lansarea lungmetrajului său de debut, "Puzzle of a Downfall Child" (1970), în care Faye Dunaway a interpretat rolul principal.

Au urmat două filme premiate la Cannes - "The Panic in Needle Park" (1971), care a lansat cariera lui Al Pacino, iar apoi "Scarecrow" (1973).

Filmul "Puzzle of a Downfall Child" a fost restaurat recent de studiourile Universal şi, după o absenţă îndelungată, va fi prezentat în această versiune restaurată în timpul Festivalului de Film de la Cannes, ce va avea loc în acest an în perioada 11 - 22 mai, în prezenţa regizorului şi a actriţei principale.

Faye Dunaway este o actriţă americană laureată în 1977 cu premiul Oscar pentru rolul din drama "Reţeaua/ Network", după două nominalizări anterioare, obţinute pentru rolurile din filmele "Bonnie şi Clyde" (1967) şi "Cartierul chinezesc/ Chinatown" (1974). Faye Dunaway, considerată una dintre cele mai versatile actriţe de la Hollywood, a jucat în numeroase filme de referinţă, precum "Afacerea Thomas Crown" (atât în filmul original din 1968, cât şi în remake-ul din 1999), "Infernul din zgârie-nori" (1974), "Cele trei zile ale condorului" (1975), "Draga mea mamă" (1981) şi "Arizona Dream" (1993).

Cea mai bună piesă de teatru a anului 2010, scrisă de un politician

Textul "Labirint", de Radu F. Alexandru, a fost desemnat câştigătorul concursului "Cea mai bună piesă românească a anului 2010", informează organizatorii, Uniunea Teatrală din România (UNITER).

Juriul Concursului de dramaturgie al UNITER a fost compus din criticii Marina Constantinescu, Nicolae Manolescu şi Marian Popescu.

Din selecţia finală au mai făcut parte textele: "Trei persoane îmbrăcate în galben şi cu pălăriile negre" de Ioana Gavrilovici, "Fraţi de cruce" de Liviu Lucaci, "Moartea ca experienţă de viaţă" de Marilena Dumitrescu, "Aici, acolo" de Mihai Ignat şi "Regii meduzelor" de Cornel George Popa.

Programul Piesa Anului al UNITER se desfăşoară sub egida şi cu sprijinul Casei Regale a României.

Premiul va fi oferit în seara galei premiilor UNITER din 18 aprilie, iar editura Unitext a UNITER va publica un volum cu piesa câştigătoare.

Anul trecut, piesa câştigătoare a concursului de dramaturgie a fost "Jack lunetistul" de Radu Macrinici.

Sibiul în carnaval

Spectacolul „D’ale Carnavalului“, după Ion Luca Caragiale, în regia lui Silviu Purcărete, va fi prezentat astăzi, de la ora 19.00, la Teatrul Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu. 
Constantin Chiriac, directorul teatrului, joacă rolul lui Iancu Pampon în spectacolul lui Purcărete. 
Scenografia este semnată de Dragoş Buhagiar. 

„Cred că este una dintre cele mai serioase abordări ale unui text fundamental românesc", declară Constantin Chiriac. Directorul instituţiei aminteşte că „D'ale Carnavalului" a avut, de-a lungul timpului, câteva momente de graţie: momentul Birlic, momentul lui Lucian Pintilie şi al spectacolului său de la Teatrul Bulandra, din 1966, în care au jucat Toma Caragiu, Marin Moraru, Gina Patrichi sau filmul regizat tot de Pintilie, „De ce trag clopotele, Mitică?".

Actorii cântă live

„Domnul Purcărete a venit către piesă cu foarte multă seriozitate. Tot ce a construit, a construit din interiorul textului. Dacă în multe spectacole ale Domniei Sale primează imaginea şi capacitatea lui de a face colaj din texte fundamentale, aici a plecat de la litera textului. Nu s-a tăiat un cuvânt! Dimensiunea sonoră este respectată. De exemplu, dacă este «frizărie", nu zicem «frizerie». Dacă Miţa cere un «vermult», atunci spune chiar aşa, «vermult»". Compoziţiile lui Vasile Şirli „adună în ele tot ce a însemnat muzică bună, care a influenţat Bucureştiul, de la Anton Pann la toată zona balcanică, până la influenţele franceze, între cele două războaie mondiale. Domnul Şirli a reuşit să organizeze, împreună cu actorii noştri, o trupă de instrumentişti care cântă live de-a lungul reprezentaţiei", afirmă Constantin Chiriac.

Imagine din spectacolul „D’ale Carnavalului“

Spectacolul, care se va juca şi în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu (27 mai - 5 iunie 2011), începe într-un mod neaşteptat: un camion dă cu spatele în scenă şi din el coboară toţi actorii. „Este căruţa cu paiaţe de astăzi", explică directorul, care promite că producţia se va juca de cel puţin două ori pe lună.

Scenograful Dragoş Buhagiar spune că, în timpul colaborării cu Silviu Purcărete, costumele şi decorul s-au născut dintr-o necesitate regizorală, în paralel cu evoluţia spectacolului şi a textului. „Nimic nu e decorativ aici şi asta se mulează şi pe o preocupare de-a mea, din ultima vreme, nu neapărat de a face scenografii, ci de a inventa spaţii de joc".

„Caragiale e inginer"

Buhagiar afirmă că spaţiul funcţionează pe principiul bulgărelui de zăpadă. „Nu e o imagine cu care stai, ci compoziţii care se reasamblează, pentru a satisface strict necesităţile textului. Eu îl credeam pe Caragiale mai artist, dar el e inginer, adică nu te lasă să faci nimic, ci numai ce a scris el. N-ai cum să-i demontezi mecanismul, pentru că este perfect. Nu-ţi dă voie, cum îţi dau voie Shakespeare sau tragediile antice", explică Dragoş Buhagiar.

Din distribuţia spectacolului fac parte, printre alţii, actorii Nicu Mihoc (Nae Girimea), Constantin Chiriac (Iancu Pampon), Adrian Matioc (Mache Răzăchescu, „Crăcănel"), Marius Turdeanu (Iordache, calfă la Girimea), Cristina Ragos (DidinaMazu), Raluca Iani (Didina Mazu), Serenela Mureşan (Didina Mazu), Ofelia Popii(Miţa Baston). Preţul unui bilet este de 20 de lei, respectiv 10 lei cu reducere. 

"Spaţiul este un maidan, pe care soseşte căruţa cu paiaţe, în varianta modernă." - Dragoş Buhagiar, scenograf 

Articol preluat din ADEVARUL.