Un meteorit prăbuşit în Franţa oferă informaţii preţioase despre naşterea sistemului solar

Un meteorit prăbuşit în localitatea franceză Orgueil în anul 1864 le-a oferit oamenilor de ştiinţă informaţii preţioase despre explozia unei stele care a avut loc cu puţin timp înainte de naşterea sistemului nostru solar, informează AFP.

Mai mulţi oameni de ştiinţă de la Universitatea din Chicago (SUA) şi de la Centre National de la Recherche Scientifique din Franţa (CNRS) au reuşit să identifice "urmele" unei supernove lăsate de meteoritul căzut în Orgueil. Un fragment cu o greutate de nouă kilograme din acest meteorit este expus la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Paris.

Explozia stelelor la sfârşitul vieţii acestora conduce la îmbogăţirea spaţiului interstelar cu elemente chimice, create în timpul reacţiilor nucleare ce au loc la nivelul nucleului sau în timpul exploziei finale (supernova).

Cu ajutorul urmelor lăsate de acele elemente chimice descoperite în meteoriţii prăbuşiţi pe Terra, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia, încă de acum 40 de ani, că o stea a explodat în urmă cu 4,5 miliarde de ani, conducând probabil la naşterea Soarelui, au afirmat cercetătorii americani şi francezi.

Însă prezenţa în exces a unui anumit izotop de crom în anumiţi meteoriţi a rămas până în zilele noastre un mister.

După ce au analizat aproape 1.500 de fragmente microscopice din meteoritul din Orgueil, cercetătorii francezi au descoperit o nanoparticulă extrem de bogată în izotopul crom 54. Abundenţa acestui izotop certifică ipoteza potrivit căreia această substanţă exista înainte de formarea sistemului nostru solar, au explicat autorii acestui studiu, ce a fost publicat recent în revista ştiinţifică americană The Astrophysical Journal.

Odată diseminate de explozia supernovei într-un nor uriaş de gaze şi praf, care a dat naştere sistemului nostru solar, acele particule fine au fost triate în funcţie de mărimea lor în timpul procesului de formare a Soarelui, a planetelor şi a meteoriţilor. Acesta este motivul pentru care izotopul crom 54 apare în abundenţă în meteoritul din Orgueil, dar nu şi pe Terra.

Pentru analiza nanoparticulelor cu diametre mai mici de 0,1 microni - de o mie de ori mai subţiri decât un fir de păr - cercetătorii au utilizat o nanosondă ionică (NanoSIMS 50L) instalată la California Institute of Technology. Microfragmentele au fost studiate şi cu ajutorul unui microscop electronic la Universitatea din Lille (Franţa).

Cu ajutorul unui nou set de analize, savanţii vor putea determina în curând tipul de supernovă care a condus la formarea acestor fragmente cosmice bogate în izotopul crom 54.

Misterul "Ţarului cu Masca de Fier" a fost descifrat

Osemintele unui ţar rus care şi-a petrecut viaţa în închisoare, după ce a fost detronat pe când era copil, au fost descoperite de arheologi, care precizează că au descifrat, astfel, un mister vechi de câteva secole, informează AFP.

"Am descoperit rămăşiţele ţarului rus Ivan Antonovici, sau Ivan al VI-lea, al cărui mormânt era necunoscut până acum", a anunţat Anatoli Karanin, organizatorul unei expediţii ştiinţifice în regiunea Arkhangelsk din nordul Rusiei, citat de agenţia de presă RIA Novosti.

Ivan al VI-lea, denumit "omul cu Masca de Fier", după imaginea unuia dintre cei mai renumiţi prizonieri din Franţa secolului al XVII-lea, a fost ţarul Rusiei între 1740 şi 1741, înainte de a fi înlăturat de către rivalii săi din dinastia Romanovilor.

Ivan al VI-lea a fost asasinat la vârsta de 23 de ani de către paznicii închisorii, în timpul unei operaţiuni organizate de prietenii săi care au încercat să îl elibereze pe ţar din acea închisoare de maximă securitate din Sankt Petersburg. Rămăşiţele sale pământeşti nu au fost niciodată descoperite.

 

Arheologii, coordonaţi de Anatoli Karanin, au descoperit un "sicriu bizar" din lemn în apropiere de o biserică din Kholmogory, un oraş din regiunea Arkhangelsk, cu ocazia unor cercetări arheologice întreprinse pentru a descoperi rămăşiţele pământeşti ale tatălui lui Ivan al VI-lea.

În cele din urmă, experţii au realizat că scheletul aparţinea unei "persoane mult mai tinere", a cărui vârstă corespundea cu cea a ţarului Ivan al VI-lea.

Scheletul prezenta urmele lăsate de lovitura unui cuţit de acelaşi tip cu acela care l-a ucis pe ţar.

Anatoli Karanin, care locuieşte în Arkhangelsk şi este proprietarul unei societăţi de echipamente de securitate, a declarat că nu îşi permite din punct de vedere financiar să facă teste ADN după această descoperire: "Nu putem să continuăm singuri această operaţiune".

Pentru efectuarea testelor ADN va fi nevoie de exhumarea rămăşiţelor pământeşti ale rudelor tânărului ţar rus, ce sunt înhumate în Danemarca.

Născut în 1740, Ivan al VI-lea a fost proclamat ţar la vârsta de doar două luni, după moartea împărătesei Anna Ivanovna. Copilul-împărat a fost repede destituit de către Elisabeta, fiica ţarului Petru cel Mare, şi de partizanii acesteia.

Scandal la Veneţia

Juriul Festivalului de Film de la Veneţia, condus de Quentin Tarantino, a fost criticat pentru deciziile sale, în special pentru acordarea Leului de Aur Sofiei Coppola, fosta iubită a regizorului, şi a premiului pentru întreaga carieră prietenului său Monte Hellman, potrivit Reuters.

 

Tarantino se confruntă cu acuzaţii de favoritism din partea criticilor care au luat parte la cea de-a 67-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia, încheiată sâmbătă.

 

"Preşedinţia lui Quentin Tarantino (în juriul competiţiei oficiale, n.r.) riscă să fie cel mai evident conflict de interese, având în vedere că «Somewhere» (filmul Sofiei Coppola care a luat Leul de Aur, n.r.) şi «Road to Nowhere» (filmul cu care Monte Hellman, premiat de juriu pentru întreaga carieră, a participat în competiţia oficială, n.r.) păreau fermecătoare şi interesante, dar nu mai mult", scrie Paolo Mereghetti, veteran critic de film, în ediţia de duminică a cotidianului italian Corriere della Sera.

"Nu aveam de gând să las ca astfel de lucruri să mă influenţeze vreun pic. Voiam doar să răspund la filme. Nu am îndreptat lucrurile în nicio direcţie ca persoană", a declarat Tarantino după decernarea premiilor.

 

"Somewhere", cel mai recent film al Sofiei Coppola, premiată cu Oscar pentru scenariul filmului "Rătăciţi printre cuvinte/ Lost in Translation", spune povestea unui actor de la Hollywood ce îşi reanalizază viaţa marcată de alcool, droguri şi aventuri amoroase când fiica sa îi face o vizită.

 

La decernarea Leului de Aur, Tarantino a anunţat că decizia juriului a fost unanimă.

 

Totodată, un film criticat de presa de specialitate, "Balada Triste de Trompeta", al spaniolului Alex de la Iglesia, a fost distins cu Leul de Argint, premiul pentru cea mai bună regie, şi Premiul Osella pentru cel mai bun scenariu. Filmul, tradus "The Last Circus", a fost clasat al 17-lea din cele 24 de filme din competiţia oficială într-un sondaj informal realizat printre critici.

 

Filmul horror, deosebit de violent, care se doreşte o metaforă pentru Spania fascistă, a fost prezentat în cronici drept "filmul spaniol dement cu circul" şi "zgomotos, plictisitor şi neatractiv din orice punct de vedere", deşi a avut şi câţiva susţinători înfocaţi.

 

La nemulţumirile criticilor privind deciziile juriului se adaugă şi acordarea unui premiu pentru interpretare actorului Vincent Gallo, pentru rolul din "Essential Killing", în care nu spune niciun cuvânt. Gallo interpretează un deţinut politic care încearcă să scape de forţele americane, în filmul semnat de regizorul polonez Jerzy Skolimowski. Actorul şi regizorul, care a participat la competiţia oficială cu propriul film - "Promises Written in Water" - a refuzat orice fel de publicitate la Veneţia şi nu a urcat pe scenă să îşi ia premiul.

 

Pe de altă parte, unele dintre cele mai apreciate filme şi prestaţii actoriceşti din competiţia oficială au fost ignorate, inclusiv cea a actriţei Natalie Portman, care interpretează o dansatoare cu probleme în "Black Swan" de Darren Aronofsky.

 

Preferate de critici au fost şi "Venus Noire", după povestea reală a unei femei aduse din Africa de Sud în Europa în 1810 şi transformată într-o atracţie de circ, dar şi filmul chilian "Post Mortem" şi pelicula "Potiche", o comedie a cărei acţiune se petrece în anii '70, cu Catherine Deneuve şi Gerard Depardieu.

 

Pe de altă parte, victoria Sofiei Coppola garantează un final spectaculos al acestei ediţii a Festivalului de la Veneţia, despre care mulţi specialişti au spus că ar fi umbrită de ediţia curentă a Festivalului de la Toronto (9 - 19 spetembrie), care a atras multe nume mari din industria cinematografică.

Noaptea Albă a Filmului Românesc la Bucureşti

Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc organizează, pe 17 septembrie, Noaptea Albă a Filmului Românesc, în nouă locaţii de proiecţie urmând să fie prezentate filme româneşti de toate genurile, realizate de cineaşti din toate generaţiile, informează un comunicat.

Cele peste 30 de filme autohtone vor fi proiectate între orele 18.00 şi 2.00 în Piaţa "George Enescu", la Uranus 144, pe Terasa Clubului Fabrica, la Noul Cinematograf al Regizorului Român (MŢR) şi MŢR Open Air, precum şi la Cinema Patria, Cinema Studio, Sala "Elvira Popescu" şi Cinema Eforie.

Astfel, Muzeul Ţăranului Român (MŢR) va găzdui un program special de proiecţii intitulat "Maeştrii", ce cuprinde titluri intrate în patrimoniul de aur al cinematografiei româneşti, precum "Valurile Dunării" de Liviu Ciulei, "Secvenţe" de Alexandru Tatos, "O vară de neuitat" de Lucian Pintilie sau "Nunta de Piatră" de Mircea Veroiu şi Dan Piţa.

 

Cinematograful Patria va deveni în seara zilei de 17 septembrie locul în care va putea fi vizionată o selecţie a primelor filme de lungmetraj ale unor regizori români recunoscuţi pe plan internaţional, precum "Marfa şi banii" de Cristi Puiu sau "A fost sau n-a fost?" de Corneliu Porumboiu. De asemenea, publicul va putea viziona la MŢR şi Patria cea mai recentă premieră de film românesc, "Marţi, după Crăciun" de Radu Muntean.

 

La Club Fabrica, pasionaţii de filme se vor putea bucura de un program maraton de scurtmetraje originale şi recompensate la prestigioase festivaluri internaţionale de film printre care "Colivia" de Adrian Sitaru, "Nunta lui Oli" de Tudor Cristian Jurgiu şi "Oxigen" de Adina Pintilie.

 

În noua locaţie open air din Piaţa "George Enescu", iubitorii genului comedie vor petrece seara în compania unei producţii de top precum "Nuntă în Basarabia" de Napoleon Helmis, prezentată în avanpremieră.

 

Nu în ultimul rând, în cadrul evenimentului Noaptea Albă a Filmului Românesc, regizorul Radu Gabrea îşi va prezenta în premieră absolută în Bucureşti cea mai recentă producţie a sa, filmul "Mănuşile roşii".

 

"Sperăm să trezim atât interesul spectatorului, care e tot mai dornic să vadă film românesc, dar şi a celui care poate experimenta caracterul specific al acestui tip de eveniment (filme diferite în locaţii diferite), renunţând poate la obiceiul de a viziona filmul românesc acasă, pe computer, urmare a unui download ilegal de pe internet", a declarat Ramona Sârbu, coordonatorul proiectului.

 

Intrarea la filme va fi liberă, în limita locurilor disponibile.

 

Conceput ca urmare a necesităţii de promovare constantă a filmului românesc şi inspirat de succesul pe care l-au avut proiecte similare precum, Noaptea Albă a Bucureştiului, Noaptea Albă a Muzeelor sau Noaptea Albă a Galeriilor, evenimentul îşi propune să ofere publicului larg ocazia de a petrece o noapte în compania unor filme româneşti de toate genurile, realizate de cineaşti din toate generaţiile, acoperind astfel o paletă cât mai largă de gusturi.

 

Noaptea Albă a Filmului Românesc este un eveniment organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc împreună cu Primăria Muncipiului Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi ARCUB. Co-organizatori ai evenimentului sunt Noul Cinematograf al Regizorului Român, România Film şi Centrul Naţional al Cinematografiei, iar parteneri sunt Arhiva Naţională de Filme - Cinemateca Română, Uniunea Cineaştilor din România, Institutul Francez şi Ambasada Franţei, Club Fabrica, HBO România şi Librăriile Humanitas.

Festivalul Internaţional de Film Ro-IFF, între 1 şi 10 octombrie, la Bucureşti

Festivalul Internaţional de Film Ro-IFF, ajuns la cea de-a şasea ediţie, va avea loc anul acesta între 1 şi 10 octombrie, la Bucureşti, incluzând un concert al trupei-tribut Abba Generation şi un recital al pianistului şi compozitorului Nicola Piovani, se arată pe site-ul evenimentului.

Proiecţiile din cadrul Festivalului Ro-IFF 2010 vor avea loc în cinematografele Scala şi Eforie, informează organizatorii într-un comunicat. Festivalul cuprinde cinci secţiuni: competiţia CineMareaNeagră, Femeia în cinema, Underground, Focus şi Panorama.

Trupa-tribut Abba Generation va concerta la Sala Palatului, pe 3 octombrie, interpretând în două ore 24 de hituri ale celebrei formaţii suedeze. Abba Generation are şapte membri, din Marea Britanie, iar producţia spectacolului care va fi prezentat la Bucureşti a fost realizată în Franţa.

Concertul va fi precedat, de la ora 18.00, de o proiecţie specială a filmului "Mamma Mia!" (2008), cu Meryl Streep, Pierce Brosnan, Colin Firth şi Stellan Skarsgård. Pelicula este o replică plină de viaţă la musicalul original pus pentru prima dată în scenă la Londra în 1999. "Mamma Mia!" a devenit cel mai de succes film britanic în box office-ul local, după ce a strâns peste 104 milioane dolari în patru luni de la lansare. Acesta este, totodată, cel mai bine vândut DVD în ţara de origine, cu peste cinci milioane de exemplare achiziţionate de la lansarea din noiembrie 2008.

Concertele Abba Generation s-au ţinut cu casa închisă în timpul turneului mondial din anul 2009 - 2010 din Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg, Elveţia, Spania, Portugalia, Italia, Canada, Turcia, Liban, Quatar. Prestaţia trupei a fost reflectată în cronici elogioase: "este Abba" (Le Jurnal de Québec), "Abba Generation vă face să uitaţi originalul" (Arte e Arti, Veneţia), "spectacolul este absolut gigant. Autenticitatea este extraordinara" (Associated Press).

Spectacolul de la Bucureşti este organizat de Fundaţia Artis în parteneriat cu Prom'Art şi este coprodus de TVR 2. Încasările din vânzarea de bilete la acest spectacol vor fi donate Fundaţiei Colţea pentru sprijinirea secţiilor de Oncologie şi Chirurgie.

Biletele, la preţul de 40 de lei, 70 de lei, 90 de lei şi 130 lei, au fost puse în vânzare prin reţeaua Eventim, în magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Librăriile Humanitas şi online, pe www.eventim.ro şi www.bilete.ro.

Un al eveniment muzical organizat în cadrul celei de-a şasea ediţii Ro-IFF va fi concertul pianistului şi compozitorului italian de muzică clasică şi muzică de film Nicola Piovani, pe 9 octombrie, la Sala Radio. Nicola Piovani a semnat până în prezent peste 130 de coloane sonore, printre care şi pentru "Intervista", "Glasul lunii/ La voce della luna" şi "Ginger e Fred", de Federico Fellini, dar şi pentru alţi mari regizori italieni.

 

Piovani este laureat al premiului Oscar, care i-a fost acordat pentru coloana sonoră a filmului "Viaţa e frumoasă/ La vita e bella" de Roberto Benigni. În urma colaborărilor mai recente cu regizori francezi, precum Danièle Thompson, Philippe Lioret şi Éric-Emmanuel Schmitt, Piovani a primit Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler din partea Ministerului Culturii din Franţa, la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes din 2008.

 

Romania Internaional Film Festival (Ro-IFF), organizat de Fundaţia Artis, se află la a şasea ediţie. Înfiinţat în 2005, acesta este singurul festival internaţional de film care s-a adresat încă de la început producţiilor ţărilor din bazinul Mării Negre (Rusia, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Turcia, Grecia şi România). 

Organizat iniţial ca un festival ce s-a adresat doar acestor producţii, datorită creşterii sale, în anul 2009, s-a adăugat încă o secţiune competitivă adresată femeii regizor - Femeia în cinema. Începând din anul 2007, festivalul s-a bucurat de Înaltul Patronaj al Preşedintelul României. În cadrul ediţiei din 2009, organizată la Arad, Emir Kusturica şi No Smoking Orchestră au susţinut concertul de deschidere, iar închiderea a fost marcată de prezenţa în concert a starului Kevin Costner, alături de trupa sa, Modern West.

Cererea de eliberare a asasinului lui John Lennon, refuzată a şasea oară

Asasinul lui John Lennon, Mark David Chapman, va rămâne în continuare în închisoare, cea de-a şasea cerere de eliberare înaintată de acesta autorităţilor fiind refuzată, informează BBC News Online.

Ca o consecinţă a notorietăţii sale, Chapman este ţinut într-o celulă specială a închisorii Attica din New York. El lucrează acolo ca portar, face curat în birouri şi îi ajută pe ceilalţi prizonieri într-una dintre bibliotecile închisorii specializate în legislaţie. Cu excepţia unor violări minore ale regulamentului închisorii, cazierul lui Chapman este "curat" încă din 1994.

Chapman, condamnat pentru această crimă la o pedeapsă de 20 de ani de închisoare cu prelungire pe viaţă, va rămâne închis cel puţin pentru următorii doi ani, potrivit autorităţilor newyorkeze care s-au ocupat de acest caz.

Cererea de eliberare a lui Mark David Chapman, în vârstă de 55 de ani, a fost refuzată după ce acesta a fost audiat de o comisie de specialitate. Potrivit oficialilor, deşi el s-a comportat frumos în închisoare, Chapman a arătat "dispreţ" pentru "normele societăţii şi sacralitatea vieţii umane" prin plănuirea cu atenţie a asasinatului.

Chapman, care suferă de o maladie mintală, a pledat vinovat la acuzaţia de ucidere a lui John Lennon.

John Lennon a fost împuşcat mortal pe 8 decembrie 1980, în faţa locuinţei sale din New York, în timp ce se întorcea acasă împreună cu Yoko Ono, după o sesiune de înregistrări.

Următoarea audiere a lui Chapman în vederea unei posibile eliberări a fost stabilită pentru august 2012.

Yoko Ono, soţia lui John Lennon, s-a opus în mod constant eliberării lui Mark David Chapman şi a trimis din nou, în iulie, o scrisoare comisiei care analizează cazul. "Punctul ei de vedere nu s-a schimbat", a declarat atunci pentru Daily News Peter Shukat, avocatul artistei japoneze.

Marea ecologizare urbană declanșată în Bucureşti

București, 3 septembrie: Unul dintre cele mai vizibile și active ONG-uri de mediu, Mai Mult Verde, a răspuns pozitiv invitației de a se alătura proiectului PARK(ing) Day. Astfel, avem rezervate trei locuri de parcare în care cetățenii pot fi informați cu privire la acțiunile viitoare ale Organizației. 

Mai mult, un centru de închiriat biciclete va funcționa în cadrul spațiului Mai Mult Verde de la PARK(ing) Day, pentru a promova, o data în plus, protejarea mediului prin folosirea mijloacelor de locomoție mai puțin nocive pentru ambient. 

Totodată, Mai Mult Verde a desfășurat un program amplu de încurajare a autorităților pentru amenajarea de containere pentru colectarea selectivă a deșeurilor în apropierea locuințelor. Ei își vor continuă acțiunea de strângere de semnături în cadrul PARK(ing) Day. 

 

Tot ce trebuie sa faci este să ne cauți în centru Capitalei pe 17 septembrie pentru că te vom învăța cum să protejezi mediul, RFI România te va premia cu materiale promoționale, iar PARK(ing) Day îți va oferi spațiul verde de care ai nevoie, în fiecare zi, în locul zero al aglomerației bucureștene. 

Numărătoarea inversa a început. Marea ecologizare urbană se declanșează. PARK(ing) Day - platforma de protejare a mediului, o acțiune desfășurată la nivel mondial.

Alte detalii aici

PARK(ing) Day este un proiect organizat Radio France Internationale, sponsorizat de ApaBucur Bucuresti, susținut de România Liberă şi PORT.ro. Coordonatorul proiectului, Lăcrămioara Brecea - 0723024062.

Laura Bilic, Ioan-Mihai Cortea, Tudor Aaron Istodor şi Raluca Mara, premiaţi la Gala "Hop"

Tudor Aaron Istodor şi Raluca Mara, absolventă la Cluj-Napoca, au câştigat premiile "Sică Alexandrescu", respectiv "Maria Filotti", iar Ioan-Mihai Cortea, absolvent UNATC, şi Laura Bilic, de la Iaşi, au câştigat premiile pentru interpretare, sâmbătă seară, la Gala Tânărului Actor "Hop".

Ceremonia de premiere a celei de-a 13-a ediţii a Galei Tânărului Actor "Hop" a avut loc sâmbătă seară, la Casa de Cultură din Mangalia, unde, timp de patru zile, cei 25 de actori concurenţi la secţiunea Individual şi-au prezentat monologurile şi au fost puse în scenă cinci spectacole în secţiunea Grup. Toţi participanţii au fost invitaţi pe scenă la festivitatea de premiere şi au primit diplome şi cărţi din partea organizatorilor, dar şi aplauze pentru prestaţiile lor.

 

Reprezentaţia de pantomimă şi mânuire de păpuşi "Dincolo de umbre" a absolvenţilor Universităţii de Arte "George Enescu" din Iaşi - Ecaterina Ciofu, Ioana Iordache şi Dumitru Georgescu - a primit premiul pentru cel mai bun spectacol. "Ne bucurăm că suntem aici şi că ne ducem cu o diplomă acasă, la Iaşi", a spus Ioana Iordache, din partea tripletei, cu toţii copleşiţi de surpriză şi emoţie.

Ioan-Mihai Cortea a câştigat premiul "Ştefan Iordache" pentru cel mai bun actor, care i-a fost înmânat chiar de directorul Galei "Hop", Cornel Todea. "Este primul meu premiu. Aş vrea să îl dedic bunicii mele, care m-a crescut şi care s-a stins săptămâna trecută", a spus Cortea, care în concurs l-a interpretat pe Zorba Grecul. Actorul în vârstă de 24 de ani, absolvent al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 2008, a fost distribuit în stagiunea trecută în spectacolul "Domnişoara Iulia", după August Strindberg, la Teatrul de Comedie, dar a avut şi roluri de film, printre care cel al lui Oli din "Nunta lui Oli", premiatul scurtmetraj semnat de Tudor Jurgiu.

Cea mai bună actriţă a galei din acest an a fost desemnată Laura Bilic, în vârstă de 25 de ani, absolventă a Universităţii de Arte "George Enescu" de la Iaşi în 2007. Aceasta şi-a ales textul "Pete de cerneală", de Michael Frayn, interpretând cu un umor rafinat o nevrotică în timpul unui interviu. După festivitate, actriţa a declarat pentru MEDIAFAX că a venit la Gala "Hop" din acest an la insistenţele unui coleg, după ce a mai participat anteriror la preselecţie fără a fi selectată. "Experienţa de aici, până în ziua în care am jucat, a fost ca şi cum mi-aş fi luat bilet la cel mai periculos montagne russe şi eram gata să-l dau să-l taie la intrare", a spus Bilic, în continuare foarte emoţionată. Laura Bilic a jucat diverse roluri la Ateneul din Iaşi, Teatrul de Stat din Constanţa, Teatrul "Mihai Eminescu" din Botoşani şi Teatrul Naţional Iaşi, iar în prezent este preparator la Universitatea de Arte din Iaşi, însă îşi doreşte să joace în continuare.

Premiul special al juriului, "Sică Alexandrescu", i-a revenit lui Tudor Aaron Istodor, care a pus în scenă un show de stand up comedy memorabil după Eric Bogosian. Actorul a mulţumit şi a strigat apoi un "Vă iubesc!" prelung şi cântat ca în manele, amintind de modul în care şi-a interpretat textul ales la proba impusă - "Un tenor scăpătat", de I.L Caragiale - şi stârnind noi hohote de râs în public. Absolvent UNATC în 2007, Istodor a jucat la Teatrul Naţional Bucureşti, la Odeon şi la Bulandra şi a avut şi mai multe roluri în filme. Textul lui Bogosian interpretat la gală l-a ales dintr-un colaj de monologuri, conceput şi interpretat alături de Radu Iacoban la Green Hours din Capitală, cei doi urmând să susţină o reprezentaţie cu acest spectacol, intitulat "(Cu)cuie-n frunte", la Festivalul Naţional de Teatru 2010.

Pentru premiul "Maria Filotti", acordat de prinţul Şerban Cantacuzino, juriul a ales-o câştigătoare pe Raluca Mara, absolventă a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca anul acesta. Ea a interpretat la gală un colaj de texte de Nietzsche şi a jucat şi în spectacolul "Eden", alături de colegii de clasă. Această producţie de teatru non-verbal după "Geneza" din Biblie a primit premiul publicului. Mara a spus că a fost o experienţă extraordinară să fie la gală alături de colegii ei şi de profesorii lor, Ionuţ Caras şi Mara Opriş, care semnează regia spectacolului "Eden". "Ne este tuturor din clasă cel mai drag spectacol", a mai spus actriţa. Raluca Mara, în vârstă de 22 de ani, care joacă în prezent la Teatrul "I.D. Sârbu" din Petroşani, a declarat că îşi doreşte să lucreze cu cât mai mulţi actori, dar şi să se concretizeze un proiect independent pe care îl are în plan cu colegii.

Din distribuţia spectacolului "Eden" au mai făcut parte Radu Homiceanu, Mihail Onaca şi Raluca Uzunov, Adina Lazăr, Ana Nicolae, Diana Buluga, Andrea Şovan şi Florin Suciu.

Premiul publicului la secţiunea Individual i-a fost acordat actriţei Ingrid Robu, tot de la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, promoţia 2008. Aceasta a cucerit spectatorii cu rolul de clovn din "Fotografii cu clovni invizibili", de Val Butnaru, dar mai ales prin felul în care a abordat proba impusă, interpretând "Un tenor scăpătat".

Juriul celei de-a 13-a ediţii a Galei Tânărului Actor "Hop" a fost format din regizorul Felix Alexa, actorul Marius Manole, actriţa Virginia Mirea, coregraful Florin Fieroiu şi criticul Sorin Crişan.

Câştigătorii acestei ediţii a Galei "Hop" urmează să realizeze un spectacol pentru Televiziunea Română.

Gala Tânărului Actor "Hop", deschisă cu Rodrigo Garcia, Lia Bugnar şi Nietzsche

Gala Tânărului Actor "Hop" a fost deschisă miercuri, la Mangalia, cu monologuri pe textele unor autori precum contemporanul Rodrigo Garcia şi clasicii Nietzsche şi Gogol, un spectacol de Lia Bugnar şi unul încântător de pantomimă.

Repertoriul Galei Tânărului Actor "Hop" de anul acesta se anunţă a fi unul foarte variat, după cum a atras atenţia directorul evenimentului, Cornel Todea, în deschiderea competiţiei teatrale, care a avut loc miercuri seară, la Casa de Cultură din Mangalia.

Participanţii din prima seară, la secţiunea Individual, au fost Ana Maria Bălescu, care a prezentat o adaptare după "Vocea broscuţei ţestoase", de John van Druten, Adina Lazăr, cu "m-am întors de la supermarket şi i-am tras o mamă de bătaie fiului meu", după "Agamemnon", de Rodrigo Garcia, Alexandru Petrila, cu o adaptare după "Însemnările unui nebun", de Nikolai Vasilievici Gogol, Ana Nicolae, cu "Ortanse", după o idee a dramaturgului român Teodor Mazilu, şi Raluca Mara, cu "Pasărea-Care-Nu-E sau Run it out!", după texte de Friedrich Nietzsche.

În afară de reprezentaţia de maximum 15 minute pentru care au optat, concurenţii la secţiunea Individual au avut şi o probă impusă: o interpretare personală - în limita a cinci minute - a textului "«Moftul» în faţa opiniei publice" sau "Un tenor scăpătat" de I. L. Caragiale. Interpretările au variat şi au dat dovadă de inventivitate, de la adresarea ca pe vremea lui Caragiale la luatul în râs al prezentării ştirilor televizate cu prompter şi mai multe camere, la care prezentatorul priveşte pe rând, până la parodierea lui Mircea Badea şi a emisiunii sale.

Probele individuale au fost urmate de spectacolul "Omul de zăpadă", după Lia Bugnar, montat la Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu, care a adus pe scenă duoul format din Simina Contraş, de 24 de ani, şi Ali Deac, de 25 de ani. Pe un postament de beton improvizat, refugiaţi de "putoarea" oraşului care "asurzeşte", Femeia şi Bărbatul se întâlnesc, îşi povestesc vieţile şi se hotărăsc să nu mai plece de acolo.

Ultima probă din secţiunea Grup a serii a fost un surprinzător spectacol de pantomimă şi mânuire de păpuşi, prezentat de trei absolvenţi din acest an ai Universităţii de Arte "George Enescu" din Iaşi. Ecaterina Ciofu, Ioana Iordache şi Dumitru Georgescu, îmbrăcaţi în negru, cu feţele pictate în alb, au prezentat "Dincolo de Umbre", un spectacol conceput de cei trei, în care au îmbinat coregrafia, muzica şi jocul de lumini şi au adus, printre altele, pe scenă fluturi albi uriaşi în zbor şi două mici siluete umane fosforescente care dansau în întuneric.

Anul acesta, pentru Gala Tânărului Actor "Hop" au fost selectaţi 24 de tineri artişti, la secţiunea Individual, şi cinci grupuri, care se prezintă în concurs, la Mangalia, până sâmbătă, când evenimentul se încheie cu festivitatea de decernare a premiilor acordate de juriu - premiul "Ştefan Iordache" pentru cel mai bun actor, premiul pentru cea mai bună actriţă, premiul pentru cel mai bun spectacol şi premiul special al juriului "Sică Alexandrescu", la care se adaugă premiul "Maria Filotti" acordat de prinţul Şerban Cantacuzino.

În plus, câştigătorii acestei ediţii a Galei Tânărului Actor "Hop" vor realiza un spectacol pentru Televiziunea Română.

Juriul celei de-a 13-a ediţii a Galei Tânărului Actor este format din regizorul Felix Alexa, actorul Marius Manole, actriţa Virginia Mirea, coregraful Florin Fieroiu şi criticul Sorin Crişan.

Reprezentaţiile tinerilor actori sunt vizionate de directori de teatre şi festivaluri, precum Adi Cărăuleanu, director adjunct al Teatrului Naţional Iaşi, Daniel Vasile, directorul Teatrului Evreiesc de Stat din Capitală, Mircea Cornişteanu, directorul Teatrului Naţional "Marin Sorescu" din Craiova, Radu Măcrinici, directorul Festivalului "Atelier" de la Baia Mare, Vlad Vasiliu, directorul Teatrului "Maria Filotti" din Brăila, şi Lucian Sabados, directorul Teatrului "Toma Caragiu" din Ploieşti. Totodată, printre invitaţii la gala din acest an se numără poetul şi criticul Nicolae Prelipceanu şi vicepreşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, Ioan Onisei.

Primul film despre Iisus din istoria Bollywood-ului, filmat în Israel

Veteranul regizor indian Singeetham Srinivasa Rao vrea să realizeze primul film din istoria Bollywood-ului despre viaţa lui Iisus Cristos, pelicula urmând să fie turnată în Israel şi India, informează variety.com.

Filmul va avea o distribuţie compusă din actori tineri. De asemenea, actorul indian Pawan Kalyan va fi naratorul acestui lungmetraj. 

Konda Krishnam Raju este producătorul peliculei.

Filmul, cu o durată de 195 de minute, va avea versiuni în engleză, hindi, malayalam şi telugu.

Producătorul peliculei aşteaptă mai multe aprobări de la autorităţile palestiniene pentru a filma la Betleem şi Jericho. Filmările vor începe în octombrie, lungmetrajul urmând să fie lansat în 2011.

Bugetul peliculei este de circa 30 de milioane de dolari.

Potrivit Hindustan Times, filmul va prezenta povestea lui Iisus Cristos de la naştere la moartea sa şi învierea, la vârsta de 33 de ani. Potrivit specialiştilor, acesta este primul film din istoria de 79 de ani a industriei de cinema indiene care are ca temă viaţa lui Iisus. O altă premieră pentru acest film este faptul că toate personajele vor fi interpretate de copii cu vârste între 10 şi 14 ani. Christien Tinsley, nominalizat la premiile Oscar pentru lucrul la "Patimile lui Hristos" (2004), de Mel Gibson, se va ocupa de machiajul micuţilor. Vor fi şi două roluri jucate de adulţi, un bărbat - starul bollywoodian Pawan Kalyan - şi o femeie, al cărei nume va fi dezvăluit ulterior.

În India trăiesc circa 24 de milioane de creştini, ceea ce reprezintă aproximativ 2,3% din populaţia ţării.

"Măsură pentru măsură", "Lysistrata" şi "Alcoolicii", între premierele Teatrului Maghiar din Cluj

Spectacolele "Măsură pentru măsură", în regia lui Matthias Langhoff, "Lysistrata", regizat de Dominique Serrand, "Alcoolicii", în regia lui Tompa Gabor, şi un spectacol despre Roşia Montană se numără printre premierele Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, în stagiunea 2010-2011.

 

Directorul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, Tompa Gabor, a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, că stagiunea este una bogată, în pofida crizei financiare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Tocmai acum criza economică şi morală care domneşte în toată ţara şi lumea atinge apogeul, într-o versiune optimistă. În mod paradoxal, teatrul nostru se confruntă cu grave probleme bugetare şi reducere de 20 la sută a salariilor, dar se află la ora actuală în faţa uneia din cele mai bogate şi ambiţioase stagiuni, şi ca număr de premiere, şi în privinţa diversităţii genurilor de spectacole, a zonelor de dramaturgie şi a spaţiilor de desfăşurare a proiectelor", a spus Tompa.

Conform sursei citate, regizori renumiţi, capodopere ale literaturii dramatice universale, creaţii ale unor tineri artişti, spectacole-lectură, seri de poezie şi muzică de cameră, contemporană, jazz, proiecte alternative şi un festival internaţional aşteaptă publicul clujean în această stagiune, în cele două săli ale Teatrului Maghiar, dar şi în alte spaţii din oraş.

"Avem foarte multe titluri, premiere, la ora actuală trei producţii se află în repetiţii - «Măsură pentru măsură», «Lysistrata» de Aristofan, în regia lui Dominique Serrand, şi «Alcoolicii» de Andras Visky, pe care o pun eu în scenă. Toate aceste premiere vor avea loc în septembrie şi octombrie", a spus Tompa.

El a precizat că după aceste premiere va începe un proiect special - "Roşia Montana", realizat de trei regizori români tineri, Gianina Cărbunariu, Andreea Vălean şi Radu Apostol, spectacol-documentar a cărui pregătire a început chiar la Roşia Montană, în prezenţa regizorilor şi a câtorva actori.

"Acolo au realizat reportaje, interviuri, un material bogat cu oamenii de acolo, cu toate grupurile implicate şi din care se va naşte piesa", a explicat Tompa.

 

Urmează apoi "Leonce şi Lena" de Georg Buchner, până la Festivalul Interferenţe, care va începe în 1 decembrie şi în care, timp de două săptămâni, vor fi prezentate multe spectacole de teatru internaţionale.

"După festival vom avea multe premiere, «Dundo Maroje», o comedie clasică croată în regia lui Robert Raponja, Camus - «Caligula» în regia lui Mihai Măniuţiu, «Moartea unui comis voiajor», în regia tânărului regizor american Tom Dugdale, un spectacol pentru copii - «Pădurea cu patru colţuri» de Ervin Lazar, în regia lui Albu Istvan, «Jurnalul unui nebun» de Gogol, tot în regia lui Tom Dugdale şi «Cameristele» în regia lui Biro Josef", a adăugat Tompa.

Conform sursei citate, teatrul va face turnee şi va merge la festivaluri naţionale şi internaţionale.

"Vom pleca la Pecs - Capitală Culturală Europeană, cu «Trei surori», la Bucureşti, la Festivalul Naţional, cu spectacolele lui Matthias Langhoff şi Andrei Şerban, la Târgu Mureş, cu «Trei surori», în Franţa, tot cu «Trei surori», şi în Coreea de Sud, cu «Richard III». Spectacolul «Strigăte şi şoapte» a fost invitat la Festivalul Bergman, la Stokholm", a spus Tompa.

Stagiunea Teatrului Maghiar va fi deschisă, în 22 septembrie, de "Măsură pentru măsură" de Shakespeare, în regia lui Matthias Langhoff.

În Sala Studio continuă spectacolele-lectură cu piese mai puţin cunoscute din dramaturgia maghiară şi autohtonă, seri de poezie.

Isabella Rossellini va prezida juriul Festivalului de Film de la Berlin din 2011

Actriţa Isabella Rossellini a fost desemnată preşedintele juriului celei de-a 61-a ediţii a Festivalului de Film de la Berlin, care va avea loc în perioada 10 - 20 februarie 2011, informează site-ul evenimentului.

Isabella Rossellini este una dintre cele mai renumite actriţe ale generaţiei sale, devenind în ultimii ani o reputată regizoare şi producătoare de film. Fiica actriţei suedeze Ingrid Bergman şi a regizorului italian Roberto Rossellini, Isabella şi-a început cariera în New York, lucrând ca jurnalist şi creator de modă.

Debutul în cinematografie s-a produs în 1976, când a jucat alături de mama ei în filmul "A Matter Of Time", regizat de Vincente Minelli. Actriţa a jucat apoi într-o serie de filme realizate de regizori renumiţi precum Robert Zemeckis, Joel Schumacher, John Schlesinger, Stanley Tucci, Peter Greenaway şi mulţi alţii.

Isabella Rossellini a devenit celebră pe plan internaţional după ce a jucat în filmele regizate de David Lynch "Catifeaua albastră" (1986) şi "Suflet sălbatic" (1990).

În afara carierei din cinematografie, Isabella Rossellini a fost, totodată, unul dintre cele mai renumite fotomodele din industria modei şi a produselor cosmetice din anii '80. 

Isabella Rossellini a participat pentru prima oară la Berlinală în anul 1994, în calitate de actriţă principală a filmului "Fearless", de Peter Weir, ce a fost prezentat în competiţia oficială. Actriţa a devenit o prezenţă constantă la Festivalul de Film de la Berlin în ultimii ani: în 2005, ea a produs şi regizat filmul "My Dad is 100 Years Old", împreună cu cineastul canadian Guy Maddin, considerat un omagiu adus tatălui ei Roberto Rossellini, ce a rulat în cadrul secţiunii Berlinale Special în 2006.

În 2007, actriţa a revenit la Berlin în rolul naratorului filmului mut experimental al aceluiaşi Guy Maddin "Brand Upon the Brain!", ce a rulat în secţiunea Forum.

Isabella Rossellini şi-a prezentat filmul ce a marcat debutul ei regizoral - "Green Porno" - în secţiunea Forum Expanded la Berlinala din 2008. Filmul a fost conceput sub forma unui colaj de opt scurtmetraje amuzante despre comportamentul sexual al râmelor, libelulelor, melcilor, albinelor, lăcustelor şi altor insecte şi nevertebrate.

În iulie anul acesta, Isabella Rossellini a încheiat filmările pentru "Chicken with Plums", cel mai recent lungmetraj al regizorilor Marjane Satrapi şi Vincent Paronnaud. Isabella Rossellini va putea fi văzută în curând pe marile ecrane în filmul "La Solitudine Dei Numeri Primi", de Saverio Constanzo, adaptat după romanul omonim scris de Paolo Giordano, ce va avea premiera în acest an la Festivalul de Film de la Veneţia (1 - 11 septembrie).

Cea de-a 61-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin va avea loc în perioada 10 - 20 februarie 2011.

Despre glume la modul serios

De ce unele glume sunt pentru anumiti oameni extrem de amuzante in timp ce pe altii ii lasa cu totul reci?

Raspunsul pe care Daniel Elkan incearca sa-l ofere intr-un articol din revista "New Scientist" pleaca de la conditiile care definesc o gluma. 

Cea mai importanta conditie este aceea a existentei unei incongruente intre doua elemente ale glumei, ce poate fi rezolvata intr-o modalitate ludica sau neasteptata. Ne prindem de poanta si rândem doar atunci când intelegem nepotrivirea. "Umorul pare a fi produsul abilitatii umane de a face judecati rapide, intuitive, cu privire la o situatie, urmate de consideratii mai lente, ce rezolva incongruentele", arata Karli Watson de la Duke University.

O serie de experimente descrise de Elkan au scos la iveala faptul ca regiunile activate atunci când reactionam la glume sunt cele responsabile cu intelegerea verbala si cu abilitatea de a ne concentra atentia, ceea ce corespunde "procesului de rezolvare a nepotrivirilor" din inima unei glume reusite. Alte studii, realizate de Dean Mobbs la Universitatea Stanford, au semnalat un al doilea manunchi de activitati in sistemul limbic din creier, asociat cu eliberarea de dopamina si cu procesarea recompenselor – ceea ce explica placerea pe care o simtim atunci când "ne-am prins" de poanta.

"Umorul e, cu toate acestea, un proces cu mult mai complex decât placerile primare, precum cea a sexului si cea a mâncatului", de care e responsabil sistemul limbic, arata Daniel Elkan. Iar felul cum percepem umorul difera de la un individ la altul. Barbatii si femeile, de exemplu, proceseaza glumele in maniere usor diferite. Desi ambele sexe râd cam la acelasi numar de glume, femeile au nevoie, se pare, de un timp semnificativ mai indelungat decât barbatii sa decida daca ceva li se pare amuzant; pe de alta parte, femeile inregistreaza o reactie mai puternica a sistemului limbic decât barbatii, ceea ce sugereaza ca se bucura de o recompensa mai mare de pe urma unei glume reusite.

Un alt factor ce determina reactia noastra in fata umorului este personalitatea. Indivizii extroverti si stabili din punct de vedere emotional au, conform lui Dean Mobbs, o activitate sporita in zonele cerebrale responsabile cu recompensa, in timp ce nevroticii dovedesc un raspuns mai scazut al acestor zone, când sunt pusi in fata unei glume.

Andrea Samson, de la Universitatea din Fribourg, Elvetia, a demonstrat, prin intermediul unui experiment cu desene non-verbale ce reflecta diverse stiluri de umor, ca nu subiectul glumelor, ci felul in care o gluma e rezolvata conteaza cel mai mult. "Logica prin care incongruenta e rezolvata e cea mai importanta, vizavi de tipul de persoana la care o gluma are succes", arata Samson.

Cele mai multe glume se impart in anumite "mecanisme logice" care vor determina prin ce procese cognitive trece mintea umana inainte de a decripta umorul. "Multe caricaturi", scrie Daniel Elkan, "se bazeaza pe intelegerea altor oameni, speculând faptul ca un personaj nu intelege ceea ce gândeste celalalt". Pentru a prinde poanta ai nevoie de o "teorie a mintii" care-ti va permite sa intelegi starea mentala diferita a fiecarui personaj. Analizele tomografice au aratat, de altfel, ca zonele cerebrale implicate in perceptia sociala sunt activate de astfel de caricaturi.

Unii oameni se descurca mult mai bine cu acest tip de umor decât altii. "Empaticii", care identifica emotiile si gândurile altora si sunt capabili sa raspunda adecvat la ele, apreciaza glumele bazate pe "teoria mintii" mult mai mult decât "sistematicii", care prefera sa analizeze lucrurile in termeni logici si abstracti. Persoanele cu autism, cu o abilitate redusa de a empatiza cu semenii lor, se descurca cel mai prost in fata acestor glume. 

In acelasi timp, studiile realizate de Andrea Samson au demonstrat ca autistii reactioneaza, totusi, foarte bine la "calambururile vizuale", in care trebuie sa intelegi ca un element vizual trimite, simultan, la doua intelesuri.

Studiile psihologului Andrea Samson arata, in sfârsit, ca glumele absurde, in ciuda faptului ca sunt considerate mai "elevate", solicita o activitate cerebrala mai mica, in cazul celor mai multi dintre voluntari, decât "glumele directe". 

Comparând, altfel spus, "Monty Python" cu serialul "Friends", concluzia e ca "Friends" solicita mai mult creierul. Totusi, o anumita categorie de oameni reactioneaza mai bine la umorul suprarealist. Acestia sunt "cautatorii de experiente", personalitati definite prin dorinta de a experimenta senzatii noi, prin arta, calatorii, muzica sau printr-un stil de viata neconventional.

Articolul a fost publicat cu semnătura lui Catalin Sturza în revista Cultura