Maestrul Sebastian Papaiani considera ca talentul este foarte important pentru un tanar care vrea sa devina actor, iar acest talent ''nu ti-l da nicio scoala din lume, nicio facultate, niciun institut, (...) este ca banul: il ai sau nu''.
El marturiseste, intr-un interviu acordat Agerpres cu ocazia aniversarii zilei de nastere, ca dintre toate rolurile pe care le-a interpretat de-a lungul prodigioasei cariere, cele mai dragi sunt cele din teatru, unde a interpretat personaje pe care le-a iubit pentru ca i-au ''ajuns la suflet''.
Reputatul actor mai vorbeste despre faptul ca actualii directori de teatre nu mai sunt preocupati sa creeze tinere vedete, dar si despre felul in care i-a sporit notorietatea dupa ce a interpretat diferite roluri in mai multe telenovele.
Agerpres: Domnule Sebastian Papaiani, miercuri (25 august) este ziua dumneavoastra, impliniti 74 de ani, cum veti marca acest eveniment?
Sebastian Papaiani: Nu am nimic programat. Vreau sa fac ceva ad-hoc. O sa vedem daca va veni cineva in vizita, pentru ca atunci cand este ziua ta, nu inviti pe nimeni, ci vin sa te vada aceia care te cunosc si care stiu cand e ziua ta de nastere. Nu am ceva programat - sa merg la restaurant, sa suflu in lumanari.
Agerpres: Va doriti sa primiti vreun dar in mod special?
Sebastian Papaiani: Nu de cadouri am nevoie, dar de la sotia mea am primit o camasa, un portmoneu, o pereche de sandale.
Agerpres: Aveti o cariera impresionanta. Exista vreun rol pe care l-ati interpretat de-a lungul timpului care v-a ramas mai aproape de suflet?
Sebastian Papaiani: Sunt toate rolurile acelea dintr-o perioada a filmului naiv - "Balul de sambata seara", "Un suras in plin vara", "Pacala" - partea rurala si comica a filmului romanesc. Tot atunci am mai facut "Rascoala" - dar acesta nu este film comic, este un film despre tragedia poporului roman - sau "1907" - acestea sunt altceva. Comedia s-a bazat pe aceste trei filme, comedia sateasca - cum se numea. Am trecut apoi, cu ajutorul domnului Geo Saizescu la filmul "Asta seara dansam in familie", unde am jucat alaturi de Bibanu', Dem Radulescu, Dumnezeu sa-l ierte!
Am inceput filmarile la seria "B.D.", cu Mircea Dragan, un alt gen de film, cu alte echipe si alti actori. Deci, ca sa ma fixez pe un rol si sa spun ca acela a fost iubirea vietii mele, nu stiu. In teatru am personaje pe care le-am iubit pentru ca mi-au ajuns la suflet. In filme cred ca nu am jucat niciodata ce as fi vrut. Filmul a fost o intamplare si, cand intri din intamplare, dintr-una cazi in alta, tot din intamplare. La noi nu se faceau castinguri cu actori. Il lasai pe actor acolo sa joace, spre exemplu, rolul unui bandit. Cum era banditul: avea un ochi cu aparatoare, avea un deget taiat, o crestatura pe fata. "Cine joaca banditul? Pai asta, ca el are crestatura pe fata". Bine ca am scapat de asemenea stampile. Personajele care le-am facut nu au semanat intre ele, fiecare a avut propriul "buletin de identitate".
Agerpres: In ultimii ani ati jucat in mai multe telenovele. V-a ajutat aparitia pe micul ecran in sporirea notorietatii?
Sebastian Papaiani: Da, sigur ca da. Telenovelele sunt urmarite de majoritatea oamenilor. Ele sunt micile tragedii, micile drame care ne intra in casa si intamplarea face ca ne confruntam si noi cu ele. Fiecare, in casa lui are cate o telenovela de viata, de familie. Nu telenovela m-a facut vedeta, dar m-a facut mai popular.
Agerpres: Ce parere aveti despre tanara generatie de actori cu care ati avut ocazia sa colaborati in ultimul timp?
Sebastian Papaiani: As avea o parere buna, dar saraca tanara generatie nu iese in fata, nu e pusa sa "dea goluri". Ea este tinuta undeva, numai pentru ratingul televiziunii respective, sau pentru teatrul respectiv. Acum, mai nou, teatrele nu mai creaza vedete. Vedeta ar trebui sa fie tot timpul in fata. La noi, dupa doua spectacole, la al treilea face figuratie. Asta este din cauza directorului de teatru, care nu stie sa creeze vedete.
Vedeta trebuie scoasa in fata mult mai mult si sa se scrie despre ea. In cate ziare se scrie despre o vedeta, despre un tanar din teatru? Cand eu am devenit vedeta, o doamna care era cronicar de film si de teatru, se numea Alice Manoiu, a scris despre mine. Prin ea eu am crescut. A scris un articol cu titlul "La nasterea acestui acestui actor au vegheat trei ursitoare", in care spunea ce am facut intr-un film sau altul. Ea m-a creat, fiindca vedetele se creeaza, nu le vezi pe ecran si gata - devin vedete. Cetateanul de rand spune "Imi place" sau "Nu-mi place", dar altcineva scrie despre vedeta, un profesionist si pe urma spectatorul poate spune "Uite, domnule, am fost si l-am vazut, eu nici nu am stiut ca e vedeta" si incepe sa creada in el. Asa cum acum, noi, prin Guvern avem numai ''vedete''. Domnul Boc nu ar fi fost cunoscut in viata lui daca nu ar fi fost ministru si nu ar fi aparut de atatea ori prin mass-media. El ar fi fost un trecator pe un trotuar, atata tot, si el, si toti cei din Guvern.
Agerpres: Foarte multi tineri care au lucrat cu dumneavoastra spun ca aveti un talent pedagogic si o rabdare nemaipomenita, ca au invatat foarte mult de la dumneavoastra.
Sebastian Papaiani: Da, pentru ca imi place sa-i invat, mai ales daca vad ca au talent, pentru ca talentul nu ti-l da nicio scoala din lume, nicio facultate, niciun institut, nu ti-l da nici Mos Craciun, talentul este ca banul: il ai sau nu. Deci, daca vad ca unui tanar ii place sa joace si are talent il ajut.
Agerpres: Daca ar fi sa o luati de la capat, ati alege aceeasi meserie?
Sebastian Papaiani: Cu sufletul da, dar cu mintea mai putin. Am fost prea sarac sa mai doresc inca o data acest lucru, si saracul intotdeauna e umilit si umilitul este considerat prost. Asa i se spune: "Ba, ce prost esti!". Nu mai vreau sa zic buna ziua unui ministru care, de fapt, a fost dulgher. Nu am cum sa-i salut pe astia cu "domnule ministru" sau pe primarii care nu au fost nimic, dar au fost alesi. De cine au fost alesi? De unii ca si ei. Deci, nu as mai vrea, repet, cu sufletul as zice da, dar cu mintea mai putin.
Sebastian Papaiani s-a nascut pe 25 august 1936, la Pitesti, tatal sau fiind de etnie greaca. A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, promotia 1960.
In 1961, si-a facut debutul in productia cinematografica ''Purgatoriul nr. 5'', insa calea spre marea cariera i-a fost deschisa de intalnirea cu regizorul Geo Saizescu, care l-a distribuit in rolul lui Pacala, in filmul cu acelasi nume (1974). Actor complet, complex si deosebit de talentat, si-a castigat popularitatea si simpatia publicului, prin rolurile de comedie, dar si prin cele in care a abordat si registre mai grave.
Dintre piesele jucate pe scena Teatrului Odeon (fost Giulesti) mentionam: ''Asta seara se joaca fara piesa'' de Luigi Pirandello, in regia lui Alexa Visarion, ''Domnisoara Nastasia'' de Gh. M. Zamfirescu, in regia lui Horea Popescu, ''Livada cu visini'' de Cehov, regia Sorin Militaru, ''Sa nu-ti faci pravalie cu scara'' de Eugen Barbu, regia Sanda Manu si multe altele.
Din bogata filmografie a indragitului actor mentionam: ''Un suras in plina vara'' (1963, regia Geo Saizescu; premiat la Mamaia, in 1964), ''B.D. intra in actiune'' (regia Mircea Dragan, 1970), ''Ciprian Porumbescu'' (regia Gheorghe Vitanidis, 1972), ''Cu mainile curate'' (1972) si ''Ultimul cartus'' (1973), in regia lui Sergiu Nicolaescu, ''stefan cel Mare-Vaslui 1475'' si ''Fratii Jderi'' (regia Mircea Dragan, 1974), ''Roscovanul'' (regia Francisc Munteanu, 1976), ''Toate panzele sus'' (regia Mircea Muresan, 1976) - serial TV; ''Nea Marin Miliardar'' (regia Sergiu Nicolaescu, 1978) ; ''Secretul lui Bahus'' (regia Geo Saizescu, 1983); ''Neinvinsa-i dragostea'' (regia Mihnea Columbeanu, 1993), ''Bani de dus, bani de-ntors'' (regia Al. Tocilescu, 2005), ''Pacala se intoarce'' (regia Geo Saizescu, 2006) si multe altele. A jucat si in telenovelele ''Numai iubirea'' (2004), ''Lacrimi de iubire'' (2005), ''Nimeni nu-i perfect'' (2008).
In seara zilei de 26 februarie 2010, pe scena Teatrului ''Nottara'' din Bucuresti, a avut premiera spectacolului aniversar ''Secta femeilor'', regizat de Toma Enache, un dedicat celor 50 de ani de cariera ai actorului Sebastian Papaiani si in care acesta il interpreteaza pe Socrate. Aplauzele publicului si florile primite au dovedit pe deplin aprecierea si dragostea de care se bucura marele actor.
In prezent locuieste impreuna cu sotia sa Marcela la Gruiu, intr-o casa cu gradina, plina de pomi, flori si animale domestice, pe care a cumparat-o in 2006, dupa ce a vazut si admirat casa si gradina prietenului sau de-o viata, regretatul actor stefan Iordache.
Articol publicat de ZIUA VECHE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu