O investigaţie a revistei Academia Caţavencu ne atrage atenţia asupra unui scandal ce învăluie Opera Naţională Română din Bucureşti.
Aflăm din corespondenţa purtată, la data de 23 martie a.c., între Kelemen Hunor, ministrul Culturii, şi deputatul Mircia Giurgiu, lucruri grăitoare cu privire la viitorul lui Cătălin Ionescu-Arbore, directorul general al Operei Naţionale Bucureşti. Viitorul acestuia trebuie căutat adînc în trecut. Ceea ce a şi făcut Corpul de Control al ministrului Kelemen, care a pus sub lupă activitatea desfăşurată de Opera Naţională Bucureşti în intervalul 01.01.2006 – 31.03.2009.
În urma controlului, s-a solicitat recuperarea unor saci de bani dispăruţi de acasă, din vistieria Operei, şi s-au trasat măsuri cu privire la cercetarea răspunderii disciplinare pentru responsabilii vinovaţi de încălcarea legii.
Cel mai responsabil este Arbore, aşa cum rezultă din dosarul 4463/P/2009, aflat în supravegherea Parchetului de pe lîngă Judecătoria sectorului 5. Odată cu epoca Arbore, Opera a luat-o pe un drum cotit, ce duce de regulă spre groapa cu furnici a culturii. Ca să se vadă măreţia de păducel a lui Arbore, Opera a trebuit să renunţe treptat la repertoriu, pînă ce programul ei a devenit similar cu cel al unui cămin cultural de ţară.
Astăzi, Opera a cedat spaţiul manelelor şi maneliştilor. Pe scena care i-a consacrat pe Ion Dacian, Gherase Dendrino, Cleopatra Melidoneanu, Lucia Ţibuleac, David Ohanesian sau Dan Iordăchescu răsună manelele.
Arbore a semnat pe şest un contract de 500 de arginţi cu Sorin Copilul de Aur, pentru ca acesta să-şi filmeze un videoclip infam, ce profanează însăşi ideea de operă. Rezultatele controlului efectuat de Ministerul Culturii întîrzie să-şi arate efectele. Aşa cum n-a avut urmări nici controlul efectuat de Curtea de Conturi, la solicitarea lui Leonard-Octavian Pădureţ, liderul Federaţiei sindicatelor artiştilor interpreţi din România.
Arbore a semnat pe şest un contract de 500 de arginţi cu Sorin Copilul de Aur, pentru ca acesta să-şi filmeze un videoclip infam, ce profanează însăşi ideea de operă. Rezultatele controlului efectuat de Ministerul Culturii întîrzie să-şi arate efectele. Aşa cum n-a avut urmări nici controlul efectuat de Curtea de Conturi, la solicitarea lui Leonard-Octavian Pădureţ, liderul Federaţiei sindicatelor artiştilor interpreţi din România.
Răspunsul lui Mihai Hură, consilier de conturi, din data de 9 aprilie a.c., adresat liderului Pădureţ, conţine un licăr de speranţă că inspectorii Curţii au avut de gînd să descopere ilegalităţi în activitatea directorului Arbore. Răspunsul din data de 3 mai a.c., trimis de Constantin Ionescu, directorul Camerei de Conturi a municipiului Bucureşti, este ceva mai robust şi mai concret: "Din verificările efectuate a rezultat o serie de abateri de la legalitate şi regularitate consemnate în procesul-verbal de constatare înregistrat la instituţie sub numărul D193/2010 (...)".
Fireşte că pînă ce legea se va năpusti la jugulară şi-l va lăsa fără coroană, Arbore are mai multe posibilităţi de apărare:
a) "N-am ştiut clar care sînt responsabilităţile mele de director, deoarece colegii mei, gay-directorii, mi-au promis solemn să-mi apere spatele, indiferent de cine mă va ataca prin faţă";
b) "M-a durut în bască de ameninţările fîlfîite de duşmani, deoarece colegii mei, masonii, mi-au promis răspicat că mă vor scăpa de spatiştii din Ministerul Culturii sau ai Curţii de Conturi".
Sursa o găsiţi Aici
a) "N-am ştiut clar care sînt responsabilităţile mele de director, deoarece colegii mei, gay-directorii, mi-au promis solemn să-mi apere spatele, indiferent de cine mă va ataca prin faţă";
b) "M-a durut în bască de ameninţările fîlfîite de duşmani, deoarece colegii mei, masonii, mi-au promis răspicat că mă vor scăpa de spatiştii din Ministerul Culturii sau ai Curţii de Conturi".
Sursa o găsiţi Aici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu