Un ocean de mari dimensiuni a acoperit o treime din suprafaţa planetei Marte în urmă cu 3,5 miliarde de ani, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Geoscience, informează AFP.
Doi cercetători de la Universitatea Colorado din Statele Unite ale Americii, Gaetano Di Achille şi Bryan Hynek, au ajuns la această concluzie după ce au analizat datele provenind de la 52 de depozite sedimentare din "deltele" şi văile fostelor râuri care străbăteau suprafaţa planetei roşii.
"Mai mult de jumătate din cele 52 de depozite din deltele râurilor identificate de cercetători (...) marchează, probabil, ţărmurile presupusului ocean, deoarece toate erau situate aproape la aceeaşi altitudine", se afirmă în comunicatul Universităţii Colorado.
Dintre cele 52 de delte, 29 erau conectate cu fostul mare ocean de pe Marte sau cu reţeaua de ape subterane care alimenta acest ocean şi numeroase lacuri adiacente de mari dimensiuni, a explicat Gaetano Di Achille.
În opinia lui Bryan Hynek, acesta este primul studiu care interconectează datele (delte, văile râurilor, topografie) puse la dispoziţie de misiunile de observare a planetei Marte efectuate din 2001 de NASA şi de Agenţia Spaţială Europeană (ESA).
"Marte avea, probabil, un ciclu hidrologic global asemănător celui de pe Terra, cu precipitaţii, ape curgătoare, formaţiuni noroase, acumulări de gheaţă şi o reţea de ape subterane", a explicat cercetătorul american.
Potrivit celor doi oameni de ştiinţă, acest ocean acoperea 36% din suprafaţa planetei Marte şi conţinea 124 de milioane de kilometri cubi de apă, acest volum reprezentând a zecea parte din volumul total al oceanelor terestre actuale. Însă Marte este o planetă de două ori mai mică decât Terra.
"Dacă viaţa a apărut pe Marte, deltele ar putea fi cheia pentru descifrarea trecutului biologic marţian", a concluzionat Gaetano Di Achille.
Potrivit unui alt studiu coordonat de Bryan Hynek şi publicat în Journal of Geophysical Research (Planets), aproximativ 40.000 de văi ale unor foste râuri au fost identificate pe Marte.
Aceste văi constituiau sursa de sedimente care se acumulau ulterior la nivelul deltelor.
În prezent, oamenii de ştiinţă vor să afle unde a dispărut această cantitate mare de apă de la suprafaţa lui Marte în urmă cu circa trei miliarde de ani.
Viitoarele misiuni de observare a planetei roşii, printre care se numără şi MAVEN (Mars Atmosphere and Volatile Evolution), pregătită de NASA, prevăzută pentru 2013 şi coordonată de cercetătorii de la Universitatea Colorado, ar putea oferi un răspuns pentru această întrebare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu